Acolo unde marea se termina

22

Hope

Ma sufoc , simt cum aerul imi paraseste plamani , iar mainile incep sa imi tremure , il privesc pe omul din fata mea , stiam eu ca avea ceva cu mine , dar nici chiar atata ranchiuna .
Incep sa ametesc , simt cum incep sa ma agit si mai tare , iar totul incet devine negru , sunt impinsa in perete si solul dispare , cu ultimele puteri il apuc de maini si imping tare din picioare .
Plutesc ! Pentru o secunda , plutesc , am cazut pe jos , tragand cu lacomie aer in piept , el e intins pe jos , ghemuit de la mijloc , ritmul respiratiei mi se mareste si fug spre usa , o deschid si ies alergând spre necunoscut .
Dar sunt prinsa iara , ma zbat si plang , nu pot din nou , nu !

-Lasa-ma ! zbier , dar o mana ma mangaie incet 

-Calmeaza-te ! imi sopteste , iar eu il imbratisez

-Chris ! spun si ma desprind uitandu-ma in ochi lui 

-Hope , ce s-a intamplat ? 

Toti se uita la noi , muzica e oprita , toti se uita la mine .

-Chris , tatal tau...

Aud acelasi sunet ca mai devreme , o arma incarcata 

-Da , Hope , spune-i ce s-a intamplat ! 

-Tata ? Ce naiba ! Chris trece in fata mea 

-Stai acolo ! indreapta arma spre el , Aveam ceva de vorbit cu micuta Hope , dar ea se pare ca nu vrea sa asculte ! 

Mama cu tata se afla langa gemeni , iar mama ma priveste , povestea pe care mi-a spus-o Josh e adevarata , deci si temerea lor fata de Chris era justificata .
As vrea sa fie langa mine , sa ma stranga de mana si sa imi spuna ca totul o sa fie bine , dar ea doar ma priveste cu ochi indurerati de parca stie ce urmeaza sa se intample , ceva ce nimeni altcineva nu stie 

-Cred ca toti stiti cine sunt , da , doamnelor si domnilor , sunt Josh si va intrebati ce caut aici , dupa acea noapte in care Zora si-a dat viata pentru sora ei , eu m-am amagit , apoi au trecut aproape 20 de ani , iar eu inca ma amagesc , am facut un copil , am gasit o femeie iubitoare , dar tot nu era ea , nu era Alice , Alice a mea , o iubesc de atunci si o fac si acum , dar ea m-a uitat , m-a uitat si m-a lasat in trecut , nu-i asa Alice ?

-Josh , te rog , lasa arma ! spune mama si face doi pasi in fata 

-Lasa-ma sa termin , te-ai casatorit cu Max , ai ramas cu Max , iar eu am ramas o umbra a trecutului , de ce , Alice ? De ce nu ma iubesti , ce are el si eu nu ? Tatuaje , am si eu o gramada...

-Are o inima Josh , cea ce tu nu ai ! 

-Gresit , Alice , am avut o inima , iar tu ai distrus-o , acum a venit momentul meu sa va distrug ! 

Ridica pistolul si il indreapta spre mine , care ma aflu langa Chris 

-Daca eu nu te am , nici el nu o sa te aiba ! 

Intoarce pistolul si trage , iar ochi aceia care ma privesc atat de intens , ma fac sa imi dau seama ca totul e real