Fix cand eu am incercat sa ma despart aveam sa ma despart si de El. Parca a cazut cerul pe mine.In pofida acestor lucruri baiatul in prezent sotul meu Andrei, a ramas in continuare cu mine sprijinandu ma tot timpul cat eu jeleam pe la spitale.6 luni jumate cat a fost El in coma eram devastata. Cand s a trezit si a luat o cu memoria de la 0 revenind la cea ce a fost plus sa accepte cea ce a ajuns un infim au mai trecut doi ani... Eu si Andrei ii eram aproape. Cand El s a recuperat cat de cat sa iasa din spital a reinceput o noua perspectiva.Am continuat in continuare sa mentinem legatura. Cu timpul m am atasat si de Andrei cu care avem un baietel. Andrei niciodata nu mi a reprosat de ce nu pot tine la el cum tin si la El. Imi doream enorm ca El sa fie ca mai inainte. Astazi imi doresc ca El sa fie macar in viata... Si asa s au imprietenit Andrei cu El in aceea perioada. Am mers cu totii asa pana in 2016 cand primesc iar un apel... Era 25 ianuarie 2017... Dupa ce ca ramasese fara o jumatate de corp El a mai facut si un stop cardiac...Eram devastata iar... Pe 26 ianuarie 2017 a urmat un alt telefon... Sotul meu Andrei a avut un accident... Eram intre doua lumi... Inmormantare sau sotul meu. Cu sufletul strans am luat drumul strainatatii sa mi tratez sotul. Nu am putut ajunge la inmormantare... Sotul meu a stat doua luni in coma plus tot stop cardiac urmat de 7 stenturi... Am ramas alaturi de el sperand macar ca acest copil sa nu treaca prin ce am trecut eu cu El. Dupa o jumatate de an era pe jumatate recuperat. Am luat o de la 0 cu Andrei chiar daca in prezent 90% este cat de cat binisor.
Timpul trece mai putin faptele... Imi e dor enorm de El. El a fost un om extraordinar de la bun inceput.
