Poc! Eu: Mamă! Încerc să dorm aici...Off...Da bravo, acum sigur nu o să mai pot adormii! Bip-bip. Bip-bip. Eu: Da, tu îmi mai lipseai...nu cunosc numărul *Convorbire telefonică* El: Ce faci? Eu: Angelo?! Tu ai idee cât e ceasul?! El: E ora 10. Acum imbracăte și vino la monumentul din parc. *Convorbire telefonică încheiată* Oh, nu pot să cred! E imposibil! Am și eu o zi liberă și începe așa! O să merg până acolo doar ca să pot țipa la el! Cobor la Bucătărie ca să îmi iau micul-dejun, mă îmbrac așa ⬇️ după care pornesc spre parc.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Merg destul de repede spre "punctul de întâlnire" dar rămân blocată câteva secunde, când remarc băiatul blond ce stătea lezemat de statuie fiind luminat de razele puternice ale soarelui El: însfârșit ai ajuns... Eu: Hei! Tu așa știi să inviți o fată în oraș?! El: Oh, poți să nu mai fi așa focoasă un minut? Eu: Nu! Cine ești tu să........ Nu apuc să termin fraza deoarece blondul se apropie foarte mult dar încet de mine, îmi pune mâna pe obraz după care mă cuprinde de talie, trăgându-mă într-un sărut adânc; are un gust atât de dulce...nu mă pot opune, efectiv simt că mă topesc în brațele lui. Sărutul se termină din cauza lipsei de oxigen Eu: ce a fost asta? El: buzele tale mă cam tentau, plus, am reușit să te fac să taci😊. [am ales să păstrez pentru mine faptul că ăsta a fost primul meu sărut] Eu continui să îl privesc, fiind uimită de cele întâmplate.. Eu: Șii...de ce m-ai chemat? El: Ce zici, vânăm și noi ceva? Eu: Nici gând! Nu am degând să omor niște oameni nevinovați El: Atunci ai putea murii tu Eu: Mai bine! El: încetează! Eu mă uit la el supărată; e mai bine decât aă încep altă ceartă. [ faptul că doar eu mă certam este altă problemă😂]. Nu înțeleg...cum poate fi atât de drăguț dar în ochii lui să se citească atâta durere și ură... Să citesc oamenii după ochi e un talent de al meu, sorry dacă vi se pare ciudat😂😂 El: Fi atent la asta;) spune băiatul după care merge și se așează pe bancă lângă o fată de vârsta noastră. Blondul se asigură ca nu este nimeni prin jur după care se face că vrea să o sărute, apropiindu-se tot mai mult de gâtul ei și mai apoi mușcând-o. Acesta o lasă inconstientă pe bancă și se întoarce la mine... [Asta e cam straniu chiar și pentru mine, o amatoare a filmelor horror] Nu e de mirare că fata aia l-ar fi lăsat pe Angelo să o sărute chiar dacă nu îl cunoaște, băiatul ăsta e chiar irezistibil Eu: Săraca fată... El: E doar un om obișnuit;) Ce zici, încerci și tu?;) Eu: nu...nu încă.. [nu mă judecați, vânează sau vei fi vânat] El: Deci, o să se întâmple cândva Eu: Mda, apropo;) de unde ai numărul meu? El: îți cunosc numărul, adresa, familia, decesele Eu: începi să mă sperii;)) Totuși...faptul că a menționat de decese e cam straniu...tata a murit acum un an, el era singurul care mă înțelegea; iar acum am rămas cu o mamă care nu mă suportă..frumos... Dacă mă gândesc mai bine, nu am nimic de pierdut dacă omor oamenii, poate le fac un bine. El: La ce te gândești ? Eu: Când zici că pot începe să vânez? El: îmi placi tot mai mult [wow]. Ce zici de mâine?n Eu: Perfect, mâine după ore. Continuăm să ne plimbăm pe aleea încinsă de razele soarelui, până la ieșirea din parc; dezvoltând tot felul de discuții neinteresante Eu: Acum va trebui să mă duci acasă El: De ce? Eu: Pentru că sunt o fată singură expusă la pericole, zic și eu. El: Ești vampir, sunt sigur că te descurci... Eu: Hei! Tu m-ai pus să ies din casă așa că tu mă vei duce înapoi! El: Mda...Bine... .......................... Eu: am ajuns El: știu;)) Eu: încetează! Întru în casă lăsându-l pe blond în urma mea. Primul lucru pe care îl fac este să mă arunc în pat; sunt așa de obosită.,
