Toata viata am trait cu o idee de viata simplista dar frumoasă.Mereu am crezut ca viata e roz.Nu,nu am 2 ani,nu am 10,nu am 14,sunt ,teoretic, adult.Un adult "matur" care raspunde pentru acțiunile ei.Numele meu e Alice,am 18 ani împliniți acum 2 săptămâni.Locuiesc într-un oraș modest din România.Nu am prea multe așteptări,sunt doar o fata într-o țară aproape uitată de lume.Eu vreau sa schimb ideile oamenilor,vreau sa schimb lumea in detalii ce pot schimba inimi.Poti sa iubesti zeci de oameni,chiar sute daca esti norocos.Viata se bazează pe iubire,nu pe avere,nu pe ura.In ochii multor oameni sunt o ciudata in lumea asta infectata de setea asta pentru bani.Eram si eu victima banalității pana acum 2 ani cand am cunoscut iubirea
O zi obișnuită din viața mea.Clasa a IX-a,începutul liceului.Viata de liceu pentru unii este minunată,toata lumea spune că sunt cei mai frumoși ani dar pentru unii atunci incepe cu adevărat viata grea.Pentru mine asa a fost.Aici am invatat ca prietenii nu iti sunt prieteni iar cei pe care ii consideri dușmani s-ar putea sa te uimească
Într-o zi toata viata mea urma sa se schimbe
In urma cu 2 ani
Mergeam acasa pierdută în gândurile mele.Era o seara rece de iarna.Orasul era împodobit cu clopoței ,brăduți si fundițe cu beculețe albe,rosii si verzi.Centrul orașului avea un aer de sărbătoare deși trecuseră 2 luni de la Crăciun.Era 9 februarie,în jurul ore 18.Abia iesisem de la liceu si ma îndreptam spre casă.Nasul,mâinile și urechile imi erau înghețate,nu stiam cum sa ma ascund mai bine in esarfa rosie de la gâtul meu in cautarea caldurii.Telefonul a început să sune.Am reactionat destul de tarziu la melodia ce se auzea din buzunarul meu.L-am scos din buzunar si am raspuns cu un glas tremurat
-Alo?
-Ce faci fată?Ma întreabă Evelin,una din prietenele mele
-Uite merg acasa.E foarte frig afară.Ii spun încet, de parca vorbeam singura
-Aaa.Imi raspunde ea putin retrasă probabil gandindu-se ca sunt o ciudată.Era iarna,era logic sa fie frig
- Tu ce faci mâțo?
-Am chef sa ies la o cafea,nu vrei sa vii?
-Ba da,hai ca vin.Si asa am înghețat
După ce mi-a spus cafeneaua unde trebuia sa ne întâlnim Am închis si m-am blocat iar in gândurile mele
Ajunsa in cafenea o cautam pe prietena mea din priviri,mi-am descheiat geaca si am înaintat pana cand mi-a apărut în fata si m-a luat în brate.In timp ce ne indreptam spre masa ma uitam la esarfa rasucind-o pentru a o da jos.Cand am ridicat privirea am crezut ca imi fuge pământul de sub picioare.La masa noastra era iubitul ei impreuna cu inca 3 prieteni de ai lui.M-am uitat la ea cu o privire plină de nervi,nu stiam ce încerca să facă dar nu mi-am batut prea mult capul.M-am așezat pe scaun,am salutat politicoasă si mi-am băgat ochii in telefon.Ei radeau,făceau glume si se simțeau bine iar eu din cand in cand mai eram întrebată de către Evelin daca sunt bine.Raspunsul meu era de fiecare acelasi rece si sec : "Da"
După ce mi-am comandat o ciocolată caldă,mi-am ridicat ochii din telefon pentru a putea bea din ciocolata si atunci am vazut ochii ăia.Niste ochi superbi care imi inspirau o ploaie de sentimente,niste ochi triști,liniștiți,iubitori care păreau să ducă la fericirea absolută.Albastrul oceanului,un albastru plin.Cu toate astea aveau ceva special,nu era vorba doar de culoare,am simțit ceva,nu stiu ce , dar m-a mișcat.M-am uitat in ochii lui un timp,nu stiu cat,a părut o veșnicie,apoi un zâmbet a apărut pe chipul lui.Parea un mic înger,părea sa fie ca un copil căruia îi este mila sa omoare o muscă,nu putea face rau nimenui,era un om cu caracter,un om sigur pe el si pe acțiunile lui.Era acel om pe care îl invidiam,si eu voiam sa fiu asa.Niciodata nu am fost puternică și am avut multe de pierdut,speram la o schimbare dar nimic
-Buna!-Imi spune el
-Buna!Ii spun zâmbind
-Nu ai vrea sa vii cu mine pana afară?
-Ok.Spun eu încercând să par indiferenta
Ne indreptam spre iesire, acesta mi-a deschis ușa si m-a lăsat să ies prima.I-am spus un "mersi" in timp ce mergeam.Si-a aprins o țigară apoi m-a privit în ochi lung.In acel moment am simtit ceva nou,nu,nu era dragoste,nu stiu ce era dar urma să aflu.
-Esti foarte interesantă.Imi spune el uitandu-se fix la mine si trăgând un fum din țigară
-Umm.Ce vrei sa spui?
-Ai ceva special
- Mersi.I-am spus încet in timp ce mi-am dat o șuviță de păr după ureche
-Vrei o țigară?
-Nu mersi,nu fumez,am doar 16 ani.
-16?Nu pari.-Imi spune sec si scrumează țigara-Sa stii ca nu am mai vazut pe cineva ca tine
-Adică?Spun eu putin deranjată
-Ai o frumusețe neobișnuită.
* Nu eram frumoasa,chiar deloc.In acea seara nu eram machiată.Nu aveam nici un corp perfect,nici forme frumoase si nici fața nu era cine stie ce.Nu stiam ce vede.*
Nu am spus nimic,am rămas nască.Ma uitam la el si el la mine.A stins țigara,s-a apropiat de mine,mi-a pus mâna în jurul taliei si m-a tras într-un sărut puternic si adânc.Nu stiu cat a durat dar nu mai simtisem asta pana atunci
