Ia un loc, fă-te comod și pregatește-te să asculți o poveste, dar nu orice fel de poveste, ci povestea mea.
Toate drepturile rezervate, AimeePryor 2020.
Coperta realizată de @yoonymi
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
13 august 2015
— Poți să îmi explici cum am ajuns în acest moment? Mă întorc bosumflată către Anne care stătea de câteva ore să mă asculte cum mă plâng.
— Uneori mă întreb dacă prostia ta are limite, îmi spune ea. Eu îmi dau ochii peste cap și mă răsucesc pe partea cealaltă a patului cu o pernă în brațe. Annette îmi este cea mai bună prietenă încă de când m-am născut. E cu cinci ani mai mare decat mine și întotdeauna mi-a fost un real ajutor și un model de urmat. Poveștile noastre au fost mereu atât de asemănătoare, poate pentru că noi eram atât de asemănătoare.
— Astăzi este ziua lui, ar trebui să îi spun la mulți ani? Întreb și îmi mușc buza de jos, numai gândul să vorbesc cu el îmi dădea fiori. Trimiterea unui simplu mesaj îmi dădea fiori. Dar totuși, la ce te poți aștepta, doar eram un copil de nici cincisprezece ani.
— Nu o să se întâmple nimic rău dacă îi dai un simplu mesaj. Mai mult tupeu, Aimee. O aud pe prietena mea spunând, dar nu mă întorc pentru a-i privii expresia feței. Probabil se minuna de prostia mea în acest moment. Dar eu credeam că nu am nicio șansă, încercasem timp de câteva luni, dar băiatul acesta nu părea să îmi acorde importanță. Poate pentru el eram aceeași tipă enervantă cu care se certa cu un an în urmă. Poate rămăsesem la fel în ochii lui. Chiar dacă el în ochii mei crescuse atât de mult în ultimul timp. Se întâmplase brusc, atât de brusc că nici nu îmi amintesc exact cum a început totul. Știu doar că a existat un moment, un simplu moment când s-a întors și mi-a zâmbit, iar întreaga lume părea să se evapore în jurul nostru. Nu mai exista nimic, era doar el cu zâmbetul lui tâmpit pe care am început să-l iubesc.
Cu patru luni în urmă, 11 aprilie 2015
Noaptea Sfântă de Paște ar trebui să ne facă să simțim o emoție, să ne facă să ne simțim smeriți, să ne regretăm păcatele, să ne căim pentru ele și să ne iertăm unii pe alții. În această noapte ar trebui să mergem la Biserică și să ne plecăm în fața Domnului nostru, dar eu în această noapte mă duceam la Biserică mai mult pentru Ben.
