Capitolul 2

528 29 0
                                    

-Cum adica locuiesti aici?spun eu socata

-Simplu! spuse el,aparent fericit de situatie.Tu locuiesti in apartamentul ala singura?

-Da,dar nu te priveste pe tine!

-Hmmm...interesant,spuse zambind.

-Nu-i nimic interesant.Acum deblocheaza-mi telefonul.

-Deci tot aveai de gand sa vii,spuse zambind siret.

-As face orice pentru prietenul meu,telefonul.Asa ca da-i drumul Hemmings si ocupa-te.

- O sa il fac,dupa ce vii pe la mine in apartament.

-Visezi Hemmings.

-Vrei sa iti mai deblochez telefonul?spuse aratand spre usa apartamentului lui.

- Aghh,bine,spun nervoasa,iar asta il facu sa rada victorios.

Am intrat si cand am vazut interiorul,eram cu gura cascata.Deci asa un apartament ingrijit n-am vazut de cand ma stiu si daca imi spunea cineva ca Hemmings sta aici,n-as fi crezut in veci.

-Ia un loc,spuse aratandu-mi canapeaua si zambind.

-Hemmings vrei sa te grabesti?

-Poate vreau,poate nu vreau.M-am aseazat si el a venit langa mine,luand telefonul si deblocandu-l.

-Fericita?

-Foarte.

-Ce primesc?spuse dand din sprancene.Stiam la ce se gandea.

-Un "multumesc".Iti ajunge.

-Dar...

-Dar nimic.Am dat ies,dar el m-a prins de mana si m-a asezat din nou pe canapea.

- Nu pleci,de abia ai ajuns!spuse el.

- Am venit doar sa imi deblochezi telefonul  si ai facut-o.Nimic nu ma face sa mai stau,deci ..

- Ce ai zice daca am face ceva,sa nu stam,spuse el zambind si ridicandu-si sprancenele.

- Stiu unde vrei sa ajungi si nup,spun eu butonand pe telefon.

-Waw,cum te-ai imbracat.Se vede ca voiai sa ma impresionezi,spuse el examinandu-mi tinuta de sus in jos.

-Si mi-a iesit,sa ghicesc.

-Ti-a prea iesit.Ai un 10+ de la mine.

-Multumesc.Acum trebuie sa plec. Ma prinse de mana si ma privi in ochi.

-Te rog mai ramai.Vrei un suc,ceva?

-Luke,am si eu treaba la mine acasa.

-Okay.Vin cu tine sa te ajut,spuse el ridicandu-se si zambind ca un copil de 5 ani, foarte adorabil .

-Luke Hemmings!Pe bune!Sigur avem amandoi treaba : eu la mine si tu la tine.

-Nup,nu am.De fapt am,sa te ajut pe tine.Haidee,sigur ai nevoie de ajutor.In plus,ma plictisesc.

-Vrei ceva contra plictiselii?Dormi.Sa stii ca merge,am spus,apasand clanta.

-Dormi si tu cu mine?spuse el ridicand spranceana stanga si un zambet nebunesc ii aparu pe fata.

-Ma da pervers te-a facut maica-ta,jur,spusei si incepu sa rada si ma surprinsai si pe mine razand.Mai bine dorm in patul meu si ia ghici: e de o singura persoana,spusei dand din sprancene.

-Okaaay.Dar o sa te sun mai tarziu.

-Whatever,am spus si am plecat.Insa cand am ajuns in apartamentul meu,am simtit o ciudata strangere de inima si parca niste lacrimi amenintau sa apara.Ce aveam?Doamne!Mi-am aprins telefonul si chiar atunci ma suna Liz.

Detentie pe viataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum