Îndrăgostită de un vampir

Capitolul 4. Ce fel de vampir sunt eu?

Povestește Ema

După micul dejun pregătit de Ștefan mergem amândoi la cumpărături și apoi să îmi arate surpriza. După ce termin micul-dejun merg sus pentru ami face un duș. Când ies din baie îl văd pe Ștefan stând la geam așteptându-mă. Dar eu fiind doar cu un prosop pe corp am intrat la loc.

Eu: Ștefan, ce cauți aici?
Ștefan: Te așteptam!
Eu: Bine... Dar nu poți so faci afară din cameră? Vreau să mă îmbrac?!
Ștefan: O... Îmi pare rău nu am vrut! Scuze... Nu mi-am dat seama că acest lucru te deranjează...
Eu: Nu că mă deranjează dar... Of e complicat! Poți te rog să mă aștepți jos pentru a mă îmbrăca?! Te rog!...
Ștefan: Bine... Scuze...

După ce aud ușa de la cameră cum se închide, ies din baie pentru a mă îmbrăca. Apoi cobor jos unde mă aștepta Ștefan. Mă bucur că suntem împreună. Îl... Îl iubesc cu adevărat. Mă bucur că îmi este alături acum, în clipe grele. Când ajung în sufragerie îl văd stând pe canapea. Mă duc ușor pe la spatele lui pentru al speria.

Ștefan: Da, Ema încearcă poate reușești... Spune în timp ce o trage de mână în așa fel să cadă pe el.
Eu: Cum de...
Ștefan: Cum de am știut? Simplu ai uitat că sunt vampir? Vampiri au auzul mai dezvoltat decât al oamenilor. Și eu am puterea de ați citi gândurile.
Eu: Nu-i corect.
Ștefan: Iubito stai liniștită! O să ai și tu aceste calități în curând. Dar puterea ta rămâne un mister deocamdată.
Eu: Câte tipuri de vampiri există?
Ștefan: Păi... Sunt cei telepatici ca mine. Cei care iau forța vitală din oameni și cei regalis.
Eu: Păi și eu ce voi fii?
Ștefan: Nu știu sigur, asta vom afla după ce te transformi.
Eu: Aaaa... Înțeleg.
Ștefan: Da. Și asta vom afla în seara asta.
Eu: Da???
Ștefan: Da, sar putea.
Eu: Ok... Deci mergem?
Ștefan: Sigur. Plecăm din casă și mergem spre mașină pentru a pleca. După un drum lung și plictisitor, ajungem într-un magazin de haine. Intrăm amândoi și acolo ne întâmpină o femeie foarte drăguță.
Persoana: Bună ziua, stăpâne! Ce vă aduce astăzi pe la noi?
Ștefan: Bună, Melania! Am venit cu iubita mea la cumpărături.
Melania: Bună ziua, stăpână!
Eu: Hei! De ce ne spune așa? Îi spun eu șoptindu-i la ureche.
Ștefan: Îți explic mai încolo...
Eu: Bine... După ce vorbim cu Melania merg să probez diverse haine. După ceva timp de probat haine, mă decid în sfârșit ce să-mi iau.
Eu: Ștefan, scuze că ai stat atât după mine...
Ștefan: Stai liniștită, mi-ai dat motiv să ies afară din casă. Îmi spune în timp ce afișează un zâmbet cald.
Eu: Deci... Acum unde mergem?
Ștefan: O să vezi când ajungem.
Eu: Bine...
Ștefan: Acum, hai să mergem. Ne așteaptă surpriza.
Eu: Bine. Spun eu în timp ce ne îndreptăm spre mașină. În mașină se așternu o liniște de-ți dădea fiori. După jumătate de ora de mers cu mașina, oprește lângă o pădure.
Eu: Ce facem aici?
Ștefan: Aici este surpriza. Vino!
Eu: Bine... Noi urma-m poteca care era lângă drum și ajungem într-un loc superb cu luminițe prin pomi arată ca o cină romantică. Abia aștept să văd ce mi-a pregătit.
Ștefan: Iubire, de aici trebuie să te leg la ochii.
Eu: Dar... De ce?? Mie îmi este frică... Am spus cu juma de gură crezând că nu mă va auzi.
Ștefan: Nu trebuie să-ți fie, sunt cu tine.
Eu: Of... Am uitat că ești... vampir și mă poți auzi perfect...
Ștefan: E în regulă atâta timp cât nu îți este frică de mine.
Eu: Byby... Aș vrea să-mi povestești mai multe despre vampiri.
Ștefan: Cum ar fii?
Eu: Păi... Știu că vampiri beau sânge uman, nu?
Ștefan: Da, așa este...
Eu: Și tu de ce nu mai mănânci? Nu te-am văzut până acum să bei.
Ștefan: Păi... Nu vreau să par un monstru în ochii tăi.
Eu: Ștefan, niciodată nu o să te numesc așa, eu te iubesc, te accept așa cum ești, nu trebuie să te schimbi pentru mine... Indiferent cum ești, asta nu schimbă felul în care te iubesc.
Ștefan: Și eu te iubesc! Acum hai să te leg și să mergem spre surpriză.
Eu: Bine... După ce ma legat la ochii, mers spre surpriză. Am urmat poteca până în adâncul pădurii. Și când am ajuns acolo, mi-a dat jos eșarfa. Era superb, luminițele erau agățate prin ramurile copacilor. Și în mijloc era o măsuță și 2 scaune. Muzică ușoară. Și toate acestea formau o atmosferă romantică.
Ștefan: Îți place?
Eu: La nebunie. Totul este superb. Deodată simt cum două brațe calde și blânde mă cuprind. Mă simt în siguranță, dacă acesta este în vis nu aș vrea să mă trezesc niciodată.
Ștefan: Nu este un vis Ema, ești trează. Și îmi dă un sărut pe frunte. Mergem și ne așezăm, după terminarea cinei, Ștefan se pune în genunchi îmi ia mâna și spune...
Ștefan: Ema Stuart vrei să fii iubita mea? În timp ce spunea aceste cuvinte scoate o cutiuță mică, în aceasta era un inel superb.
Eu: Da, da. I-am spus sărindu-i în brațe și sărutându-l. Ne desprinde-m din sărut din cauza lipsei de aer. Îmi ia mâna și îmi pune inelul pe deget. Îl sărut iar acesta îmi răspunde.
Ștefan: Ema, vrei să ne mai plimbăm pe aici?
Eu: Sigur. Ne-am plimbat ore în șir, admirând peisajul naturi. Ajungem la mașină și plecăm spre casă. Imediat cum a pornit mașina eu am adormit, pentru că eram foarte obosită.