Hei! Voiam să adaug un fapt: trebuie sa luptăm în continuare pentru ca timpul nu așteaptă si de aceea nu vrem să trăim în tristețe, Nu? (Cum sa nu vrem să râdem cu prietenii nostrii, cum sa nu vrem să ne bucurăm cand ninge, cum sa nu vrem să oferim bucurii si altora?! Noi vrem, dar raul din noi nu vrea)
Luptăm! Luptăm în continuare, pentru fericirea noastră si a altora!
Si eu traiesc niște momente pe care nu le pot explica si de aceea simt ca nu pot vorbi cu nimeni. Încă ma descopăr, de aceea cred ca este un proces vulnerabil. DAR! gasiti.va acel prieten în voi care mereu va fi cand veti avea nevoie. Si daca asta nu ar fi o solutie.. rugați.va, pentru ca El vă va da zâmbete interioare, credeti.ma! El mi.a fost baza in momentele de dezechilibru
CITEȘTI
Deep down, inside you
RandomAventura cunoasterii de sine poate deveni letala. Se poate intampla asta si in cazul meu?
