Prolog

105 8 2
                                    

" Intotdeauna trebuie să iei binele împreună cu râul, fericirea cu tristeţea, iubeşte ce ai şi aduţi aminte ce ai avut. Iartă mereu, dar nu uita niciodată. Învaţă din greşeli, dar nu regreta niciodată "

Viaţa mea e frumoasă, sunt o adolescenă obişnuită, plină de viaţă şi de dorinţa de libertate. Nu toţi adolescenţii sunt ca mine, majoritatea, la vârsta asta, adică 17 ani, pierd lupta împotriva viciilor și devin călaii propriilor suflete. Nu spun ca eu n-aş avea momentele mele de nebunie.

Deşi mulţi băieţi m-au curtat, puţini mi-au intrat în graţii şi încă nu a apărut băiatul care să ştie ce se află în sufletul meu.

Am avut o copilărie zdruncinată, plină de greutăţi şi neajunsuri. Părinţii mei aveau divergenţe zilnice legate de situaţia noastră financiară, pe atunci noi locuind în aceeaşi casă cu bunicii. Eu eram doar o copilă, dar înţelegeam perfect ce se întâmplă şi încercam să nu îngreunez mai mult situaţia. Aveam probleme cu greutatea şi eram supusă zilnic la batjocorile legate de aspectul meu. Majoritatea zilelor se încheiau cu lacrimi amare. Aminitirile legate de copilăria mea îmi aduc şi în prezent un gust amar, care nu cred că va trece prea curând. Nu îmi vine să cred cât de mult mi s-a schimbat viaţa. Tata a muncit din greu şi a reuşit să găsească un servici bine plătit tocmai în Europa. Cu banii strânşi de el, în câţiva ani, ne-am mutat într-o casă destul de mare din Hinsdale. Eu trecusem la liceu şi m-am mutat la cel local. Nu mi-a părut rău că am plecat din fostul oraş, la fosta şcoală nu mă înţelegeam mai cu nimeni, toţi ştiau doar să judece. Singurul la care ţineam şi de care chiar mi-a fost dor era Dylan, vecinul bunicilor şi cel mai bun prieten al meu inca de la grădiniţă. Deşi i-am promis că o să îl sun zilnic şi că vom rămâne prieteni buni în continuare, nu m-am ţinut de promisiune decât cateva luni. Cu timpul, am început să mă schimb, iar problemele mele cu greutatea au dispărut treptat. Situaţia financiară nu mai era o problemă, mama gasindu-şi un servici bine plătit şi chiar pe gustul ei. Tata încă lucra în Europa, însă, după ce am luat casa, a început să vină mai des. Ne era greu cu el departe, şi ştiu că el şi mama erau distruşi de distanţa care se formase între ei. Erau cel puţin încântaţi că eu mă acomodez aici şi îmi e mult mai bine la noua şcoală, ba chiar îmi făcusem şi noi prieteni. Nu o să uit niciodată cum eu şi una dintre cele mai bune prietene ale mele ne cunoscusem. Prin clasa a zecea, nu mai eram doar fata cea noua, eram fata cea noua şi complet indisponibilă. Pentru băieţi devenise chiar o competiţie, cine îmi va intra in graţii primul. Ţin minte că într-o zi fusesem urmărită tot drumul de acasă până la şcoală de unul dintre "cuceritorii" liceului. Chiar dacă îl ignoram complet, acesta nu se dădea bătut. Îmi ieşisem complet din pepeni şi mai aveam puţin şi îl luam la pumni. Atunci a apărut Kait :

-Fata a zis să o laşi în pace, Crawford!

-Tu vezi-ţi de drogurile tale, Carvin, şi lasă-mă în pace!

-Am zis să o laşi, dispari!

-Sau ce?!

Nici acum nu îmi vine să cred că la scuipat. De atunci Crawford, adică Jake, nu a mai încercat să se apropie de mine. Probabil a fost stânjenit că Kait l-a făcut de ras în faţa întregului liceu. Chiar dacă e mai rebelă, Kait nu are nicio legătură cu drogurile, deşi liceul nu crede asta. Iar pe ea, puţin o interesează de ce cred alţii. Era un copil rebel şi talentat cu o voce de înger, pe care încerca mereu să o ascundă pentru a nu-şi strica reputaţia. Nu fusese aşa de la început, însă certurile cu părinţii şi moartea bunicii, pe care o iubea cu adevărat, au făcut-o să blocheze orice sentiment care încerca să treacă de baricadele sufletului ei rănit. Prietenia cu ea a venit la pachet cu cea a Erikăi . Erika şi Kait erau cele mai bune prietene, se cunoşteau de la orele de artă din timpul generalei. Cred că Erika a fost singura care îi ştia trecutul lui Kait, cel puţin pană am apărut eu. Nici povestea Erikăi nu era prea strălucită. Aceasta a locuit cu părinţii în Germania, nu a fost un copil prea fericit. Tatăl ei era alcoolic şi mama ei era singura care lucra. Toţi banii câştigaţi de aceasta fiind cheltuiţi pe băutură. Deşi îl iubea, mama ei a decis să divorţeze pentru binele şi viitorul fiicei sale. A caştigat custodia şi s-au mutat împreună în Hinsdale pentru a începe totul de la capăt. Erika e din clasa întai aici și, din spusele ei, s-a acomodat perfect. În prezent, mama ei s-a recăsătorit, iar Erika are tatăl pe care şi l-a dorit mereu şi pe care chiar îl merită. L-a uitat cu greu pe cel de drept, amintirea acestuia lăsându-i ură şi suferinţă în suflet. Spre deosebire de Kait, Erika era o fire deschisă şi optimistă. Întotdeauna atentă la ore şi la sentimentele celor din jur. Problemele lui Kaitlyn nu se terminaseră nici în prezent, părinţii ei fiind disperaţi de comportamentul fiicei lor. Au încercat de milioane de ori să o apropie de ei, dar ea refuza vehement. Chiar dacă eram prietenele ei, Kait nu ne-a lăsat să o ajutăm cu nimic. Orice încercare de-a noastră era zadarnică. Era hotărâtă că atunci cand va termina liceul va pleca departe de ei. Eram înspăimântaţi de gândul ăsta. Ne era teamă că se va distruge singură luând asemenea decizii pripite, însă ea mereu ne spunea că nu are ce să mai strice, viaţa ei era deja distrusă.

Timpul a trecut mai repede decât mă aşteptam. Am avut parte de atâtea amintiri frumoase împreună cu ele, erau ca nişte surori pentru mine.

Okay, asta e cartea mea. Vreau sa ii multumesc lui IssaLirry pentru coperta, a iesit mult mai bine decat imi imaginam eu, iti multumesc mult ca mi-ai suportat toate mofturile. Vreau sa ii multumesc si unei fete speciale care m-a ajutat si m-a convins sa postez poveste, Silvia, esti cea mai tare :* Acum, vreau sa anunt cateva lucruri inca de la inceput. Voi posta o data pe saptamana chiar si in timpul scolii. Daca se va intampla ceva si nu voi putea posta va voi anunta dinainte. Am sa postez o singura carte cu mai multe capitole, si va anunt de acum ca, capitolele vor fi relativ lungi. Accept orice parere si sfat, deci nu va sfiiti sa imi spune-ti ce lucru va deranjeaza sau ar trebui modificat. E prima mea poveste si...astept sa fiu indrumata. Cam atat, va multumesc ca ati trecut cu un ochi si pe aici. A venit toamnaaa, incepe scoala, spre sa aveti o zii frumoasa ca voi <3

Love you xx <3

PretendingUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum