Lupta finală

44 13 0
                                    

Autoarea pov.

Pentru prima dată Mikeru scoate la iveală latura ei de demon. Pământul începe să se cutremure, apoi ea începe să strălucească puternic de culoare roșie. Sannan rămâne încremenit  și spune:

Sannan - E mai puternică de cât credeam, dar asta nu mă pornește!
Mikeru - M-am săturat să trăiesc cu frica de tine, acum e totul sau nimic!

Sannan rămâne pe gânduri iar după câteva secunde spune:

Sannan - Perfect, dacă nu ai riposta nu ar mai fi așa de distractiv să vă ucid pe amândoi!

Și începe lupta, Sannan lovește cu putere dar nici Mikeru nu se lasă. Se luptau deja de 3 ore, afara începuseră să se întunece, dar asta nu o Oprea pe Mikeru să lupte. Amândoi suferiseră deja diferite răni dar cu toate acestea ei continuau. Între timp Okita pierduse mult sânge așa că nu putea decât să primească. După ce și-a epuizat aproape toate forțele, Mikeru apelează la sabie și puterile ei ciudate, iar Sannan spune:

Sannan - Văd că însfârșit lupți serios.
Mikeru - Vei vedea ce serioasă pot fi.

În momentul în care a spus asta, Mikeru i-a detașat brațul stâng al lui Sannan. Okita rămâne uimit de ce vede,  apoi o întreabă:

Okita - Mikeru ești...
Mikeru - Da, nuți face grij pentru nimic.  * privire inocenta *

Okita se calmă și și-a lăsat viața în mâinile lui Mikeru. Aceasta fără să stea prea mult pe gânduri, luă poziția de luptă și continuau. Noaptea se lăsa iar cei doi erau secția de toate puterile, de acum voința lor va decide totul. După 15 minute ambii se prăbușesc de la prea mult efort.  Okita privea ce spaimă cea ce se va întâmpla. Timpul trecea dar niciunul nu dădea semne de viață până când Mikeru încerca să se ridice. Okita o ajută să se ridice apoi ea merge lângă capul lui Sannan și înfige sabia în pământ, apoi îi spune:

Mikeru - Uite cum facem, dacă te las să trăiești, nu vei mai ucide oameni și îmi vei lăsa familia în pace, ai înțeles?  * spune cu w voce amenințătoare *
Sannan - Să făcut, numai depărtează te de mine.

Astea fiind spuse Sannan dispare iar Mikeru se prăbușește a doua oară. Când Okita se uită să văd dacă mai este în viața, observă că ea adormise. O ridică și se îndreaptă spre casă. Ajungând acasă Chizuru a fost prima care la luat la întrebări:

Chizuru - Unde ați fost până acum? Decembrie șângerați amândoi? Ce s-a întâmplat? De ce are Mikeru o rană uriașă la ochiul stâng? Vreau explica5i!

Strigătele lui Chizuru trezise pe toată lumea, toți erau surprinși de ce au văzut, iar apoi Okita spuse:

Okita - O să vă explic totul mai târziu.

Chizuru pov.

După ce a pus-o pe Mikeru în pat, ne adunăm cu toții în jurul lui Okita-san care începe să ne povestească ce sa întâmplat.:

Okita -... Și asta sa întâmplat.
Heske - Ai avut noroc, dacă nu era Mikeru nu mai apucat ziua asta.
Kondou - Heske are dreptate, dar de ce te-a atacat Sannan?
Okita - Pentru că l-am refuzat când mi-a spus să o omor pe Mikeru.
Sano - Înțeleg. Stai!  Ce să faci?!

Nu știu ce s-a întâmplat după asta fiindcă am plecat să văd dacă Mikeru să trezit. Dar de un lucru sunt sigură, nimeni nu a dormit în noaptea aceea. Toată lumea vroia să afle unde să dus Sannan-san și de ce a vrut să o ucidă.

Au trecut deja 2 săptămâni de la acea luptă, iar Mikeru să refăcut complet. Doar că azi va trebui să plece pentru că antrenorul ei nu mai putea amâna. La plecare Mikeru veni spre mine și îmi spuse în șoaptă:

Mikeru - Data viitoare când mă vei vedea, voi fi mult mai puternică.

Îmi zâmbește, apoi se auzi vocea antrenorul ei.

Antrenorul - Mikeru grăbește, nu voi sta mult după tine!
Mikeru - Vin imediat!

Am îmbrățișato apoi a plecat. Sper că o mai vă în viitor, pe de altă parte a stat 2 ani cu noi și nu a murit nimeni. Bine Sannan-san a fost rănit grav, dar ce să fac dacă a atacat-o. Îmi face cu mâna înainte să urce în tren apoi a plecat.

Sper că va plăcut și scuze pentru eventualele greșeli.

😘😊😘

HAKUOUKI (vol.1) {Finalizat} Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum