Detectivul și crimele

Capitolul unu

Ziua următoare,ora 13:30
Secția 2,Investigații

Deschide dosarul,încercând să găsească o legătură între crime,dar se izbește de același zid.
Singurul indiciu ar fi florile,dar cu ce au fost omorâte cele patru și din ce cauză?
Asta rămâne un mister.
Se întoarce spre fereastră și se uită spre colegul său care pare pierdut în gânduri,așa că aruncă spre el cu pixul pe care-l ținea în mână,și-l nimerește.
Acesta se încruntă și merge spre scaunul biroului pentru a sta în fața superiorului său.
-Nu era nevoie de asta!Trebuie doar să mă strigați.
Căpitanul Maiorescu se întoarce spre el și punându-și palmele pe birou,se uită atent spre ușă.
-Încă nu a ajuns detectiv Răuceanu.Știi de ce?
Înainte de a primi răspuns la întrebare,melodia Secret pe care o folosește ca ton de apel se aude din buzunarul gecii sale,așa că-l scoate,pentru a răspunde.
-Aici căpitan Maiorescu!Care e problema?
-Nu am vrut să se ajungă aici!Jur!Dar n-am avut de ales.
-Vorbește clar să înțeleg și eu!Despre ce vorbești?
-E...
Sunetul pe care îl aude pare a fi cel al unui obiect din fier care zdrobește niște oase.
-Alo?
Apoi apelul se încheie.
Căpitanul Maiorescu se întoarce spre colegul său.
-Vreau să știu de unde am fost apelat!
Și îi întinde telefonul.
-Îl găsesc imediat!
După ce spune asta,Daniel luă telefonul,merge spre ușă și deschizând-o,iese din birou.

------

Capitolul ăsta-i prea scurt,știu asta,dar am vrut să-l public.
Lectură plăcută!