Critici În Sus Și-n Jos -Lucruri Din Care Poți Învăța -

3.

      Știu, revin după o mie de ani, totuși sunt aici și trăiesc. Nu am mai abordat de mult destule subiecte, rămân în urmă și demodată, cu toate acestea, de ceva timp am vrut sa abordez un subiect greu de înțeles din câte se pare. Ați ghicit sau nu, azi avem "Bolile mintale" pentru tineri începători scriitori. (?)

      Din câte probabil ați vazut, bipolaritatea, depresia și sindromul Stockholm  (al naibii numele asta) și  psihopatia sunt tot mai populare în constructia unui personaj principal. Acestea sunt destul de prost abordate, cei care scriu acestea nu prea se informeaza și iau ce cred ei de cuviință, sau orice apare la TV sau mai nou Netflix (singurul lucru bun de acolo e Code Geass, parere personala). Deci, de ce este acest lucru rau? Pentru că nu toate trebuie să le iei de bune. Totusi nu doar acelea sunt de vina, ci și faptul că micul scriitor nu s-a informat destul și își lasă imaginatia sa mearga.

      Un bun exemplu ar fi chiar depresia. Toata ziua trist, taiat pe vene, striga in gura mare ca are depresie si ca stie asta de cand mama lui l-a facut, sa-l auda si vecina Veta ca poate-i da ceva dulce si se simte mai bine.

       In mare aceasta percepție este gresita. Nu sunt eu psiholog, dar asta studiez eu chiar acum, deci sa-i dam drumul cu explicatiile.

1. Depresia

    Este cel mai greu de identificat dintre acestea. In mare pacienții evita sa vorbeasca si prefera sa sufere in liniste fara ca macar ei sa stie ce au. Niciodata nu vor folosi ca argument intr-o cearta afectiunea deoarece le este teama ca vor fi considerati nebuni. Nu pleaca obligatoriu de la abuz in familie, mai degrabă se crede ca au existat probleme pe parcursul dezvoltări creierului. Pacientii cu depresie trebuie sa se trateze de parca ar avea cancer. Boala este incurabila si face pacientul sa se simta gol înăuntru sau, inutil si in plus.

2. Bipolaritate

    Surprinzator, nu copilele de 12 ani o au, ci adulti cu varste intre 20-40 de ani. Cu toate ca exista si copii care au aceasta afectiune, numarul lor este ceva mai scazut. Spre deosebire de modul prin care mass-media ne prezintă aceasta boala, trecerea dintre starea de depresie si manie e ceva mai lunga, putand sa dureze intre cateva saptamani si cateva luni. In intervalul de tranziție a statilor personalitate pacientului revine o perioada nedeterminata. Din nou, acestia trebuie sa isi ia pastilele, astfel se pot transforma intr-un pericol pentru ei, cat si pentru cei din jur. Rata de suicid este de 25%.

3. Tulburarea de personalitate multipla

      Multi o incurca cu bipolaritatea, totusi sunt diferite. In timp ce la bipolaritate sunt doua extreme, aici nu sunt extreme, ci persoane. Asta da, apare dupa abuz in familie de natura domestica, verbala sau sexuala. Tulburarea de personalitate multipla este ca si cum ai avea mai multe creiere diferite intr-unul singur. Imaginati-va sala in care e un scaun pe care sta o persoană si in jurul sau sunt mai multi oameni diferiti care vor acel loc. Cel care sta pe scaun cel mai mult si conduce corpul, adica e sef acolo, el e ego dominant. In mare este chiar personalitatea originală a corpului, totusi scaunul poate fi luat de unul dintre alter ego-uri. In cazul acesta vizita la un specialist este necesara.
Bonus: O proiecție buna a unei legende urbane legata de aceasta tulburare este Split, un film din 2016.

4. Tulburari anti-sociale

    Din acestea se pot naste criminali. Sunt buni actori si se pot camufla cu usurinta. Le lipseste empatia cu desăvârșire si asta ii ajuta in drumul lor spre succes. Ei nu iubesc. In multe clisee fata buna si cuminte ii seduce si ii schimba, dar asta e gresit. Nu exista exceptii. Dragostea lor e falsa si vor detasa partenerul de tot. De familie, prieteni, ii va face sa o ia de la inceput si apoi ii lasa balta. Tot ce vor este faima, bani, succes.

5. Sindromul Stockholm

     Cine a vazut Frumoasa si bestia... imi pare rau sa va zic, Belle suferea de Sindromul Stockholm. Cum apare si cum se manifesta? Apare in timpul unei rapiri. Cel răpit incepe sa se ataseze de rapitor. Este un instinct primar. Adica, pe langa bataita zilnica, victima primește si o mangaiere, apoi mai multe si mai multe si tot asa pana se ataseaza de rapitor. Vreau sa intelegeti ca aia nu e dragoste. E o afectiune care vine dintr-un instinct primar al nostru.

6. Schizofrenie

    Acestia sunt cel mai departe de realitate iar asta este tragic. Rata de suicid nu este mare, totusi pacientii traiesc numai in lumea lor, totusi acea lume nu este doar curcubee, sunr voci care le repeta ca sunt prosti, ca nu au rost sau ca trebuie sa faca ceva rau, cum ar fi aa ucida. O zi fara medicamentatie le poate face rau lor si celor din jur. De asemenea mai exista si starea de catatonie, cea in care pacientii pot executa pozitii rigide ore in sir fara sa stie ce se intampla in jurul lor sau sa perceapă trecerea timpului.

     Acum sper ca am putut clarifica anumite lucruri si ca tot ceea ce am scris va fi de ajutor cuiva.