Impins in iad,in jos,
Martor la al diavolului spectacol -
Spre a-i fi al sau spectator,frumos,
Pacea din mintea ta,nu e un miracol.
N-ai decat sa-ti urasti soarta,
Dar Domnul te-a lasat in agonie.
Ai vazut cum,arzand poarta,
Ai ramas la a iadului periferie.
Carnea arzand,ii simti mirosul duhnitor,
Deoarece oamenii ca tine merita asta.
Degeaba ceri,nimeni nu-ti va da ajutor,
Poti sa simti a demonului manie,nepasta.
Ar fi trebuit sa cunosti pretul raului,
Dar ai fost inconstient.
Si doare sa stii ca tu nu apartii locului,
In al tau cosmar,ai ajuns principalul dement.
Esti aici un mic,neinsemnat sclav
Pana la sfarsiturile veacurilor.
Iar el nu-ti va permite niciun narav,
Esti al lor,marioneta demonilor.
Nimic nu opreste nebunia
Intorsul,bantuitul,tipatul,
Apasatul pe tragaci,agonia,
Bietul tau suflet,terminatul.
Nu te poti trezi,
Deoarece inca nu s-a terminat.
Este noapte,sau e zi?
In a iadului etern,nu-i de aflat.
Inca dansezi cu ai tai demoni,
Victima a creatiei tale.
In spatele vointei de-a lupta,oameni,
Paturi,coridoare si spitale.
Ai fost mintit sa-ti rapesti sufletul,
Iar ei au acum asupra ta control.
Atat de inconstient,caci ti-au drogat creierul,
Ai atins cu succes al nebuniei pol.
Pe cat te stingi,ei iti soptesc,
Pe un ton ce-ti da o senzatie,
"Tot ce primesti e sa te feresc,
Si sa te ajut cu-a ta complicatie."
Ar fi trebuit sa cunosti pretul raului,
Dar ai fost inconstient.
Si doare sa stii ca tu nu apartii locului,
In al tau cosmar,ai ajuns principalul dement...
CITEȘTI
Poezii II
PoetryCiteste si afla-l pe noul eu, noua persoana ce s-a nascut in urma apocalipsei sinelui. O entitate ce-si consuma existenta prin fiecare respiraţie radioactiva si otravitoare. *Majoritatea poeziilor vor fi create dupa inspiratia din unele melodii
