Prolog

95 8 0
                                    

Trec pe lângă numeroasele magazine pline cu produse de calitate sau de mai putin calitate si ajung la capătul străzii unde mă așteaptă zebra pe care o trec zilnic . Culoare semaforului se face verde iar eu trec prin multitudinea de oameni care se grăbesc sa ajungă la destinația mult dorită .

Trec si pe langa cafenelele si restaurantul de langa librăria mea preferată si ajung la capătul străzii , din nou , cotesc spre dreapta si merg in continuare cu căștile pe urechi, ne vrând să aud zgomotele mașinilor din trafic si agitatia New York -ului .

Ajunsă in sfârșit la clădirea impunătoare ca mărime ,  de culoare bej, cu o curte mare unde poposesc zeci de elevi așteptând sa înceapă ceea ce profesori numesc ore , dar de noi fiind numite chin timp de un ceas , sau cel putin de mine .

Îmi place școala , nu pot spune ca nu , dar mai avem câteva luni pana la sfarsitul clasei a XII -a si deja a început să mi se pară un chin toată treaba asta cu BAC-ul , nu cred ca trebuie sa înveți atât de mult in ultimul an dacă in ceilalți ani ai stat de pomană , nu poți îngrașă porcul in ajun , total schimbată este parerea mea fata cea de a părinților mei care dacă ar fi după ei ar trebui să stau toata ziua în casa și să învăț pentru aceasta evaluare .

Mă îndrept cu pasi mici spre dulapul meu unde îmi las ghiozdanul si îmi iau cartea de ... istorie , potrivit orarului lipit intr-un mod prost dar rezistent cu banda adezivă pe dulap .

Îmi privesc telefonul si constat că mai sunt doar câteva minute până se sună așa că mă îndrept spre clasa de istorie. Ajunsă deschid ușa și mă așez în veșnica mea banca de la perete din rândul de langa geam , îmi arunc privirea prin clasa și observ că mai sunt doar câțiva elevi în ea dar neîncetat  apar alții .

Mai verific o data ceasul și observ că este 9 fix , iar in câteva minute avea să apară profesorul , un bărbat de vârstă a doua îmbrăcat tot timpul la costum și început de chelie , cu o fată in urma lui .

-copii ,aceasta este noua voastră colegă , te rog sa te prezinți domnisoara .

-buna, eu sunt Alexia Leonne si am 18 ani .

-bine ,domnișoară Leone , te poți așeza langa domnișoara Maddox .

Profesorul începe să facă prezența si să vorbească , iar fata cu par roșcat pe nume Alexia se așează in banca de lângă mine , aceasta fiind singura liberă din clasa .

-hai , eu sunt Alexia . șoptește ea .

-Madeline ,îmi pare bine . șoptesc înapoi.


<<Luci>>

Albastrul ochilor tăi Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum