obrazul s-a saturat de lacrimi,
camera-mi pustie e prea mare,
umbre imi deseneaza pe peretii goi
amintiri ce nu le vroiam in mine.
strigate ale trecutului rasar
odata cu luna si parca dor.
sub talpile obosite pamantul tremura,
iar umerii imi sunt mult prea grei.
las iarna sa ma stranga de mijloc,
las noaptea sa-mi stinga al inimii foc,
m-agat de un gand sa ma poarte in vis
si adorm...
