Skinny Love // Harry Styles

Cap 57 - Concert

Din capitolul anterior: 

(Alison's P.O.V.)

-Chiar mai speriat pentru o secundă. A răsuflat ușurat.

-Nici nu ar trebui să-ți faci griji dacă vreau să merg cu altcineva! Nu te-am văzut de o jumătate de an, vreau să petrec cât mai mult timp cu tine, Harry. Chiar mi-a fost dor de tine. Am recunoscut eu timidă, uitându-mă la podea. Am simțit apoi palmele lui calde pe obrajii mei și un mic sărut pe frunte. M-a tras apoi la pieptul lui, mâinile lui în jurul umerilor mei și mâinile mele în jurul taliei lui.

-Și mie mi-a fost dor de tine.  

~ Alison's P.O.V. ~ 

Următoarea dimineață m-am trezit înghesuită de câteva corpuri. Mi-am deschis încet ochii, m-am întins și apoi am reușit cumva să mă ridic în fund. M-am uitat la ceasul de pe perete care indica ora 11:30. Nici nu știu la ce oră m-am culcat aseră. Harry a plecat cândva după 1 dimineața și cam atunci am mers și eu la culcare. A fost drăguț să vorbesc cu el fără un ecran în fața mea. Am vorbit și am râs ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Și eu care credeam că dacă ar fi să ne întâlnim față-n-față ar fi ciudat.

Alice și Chloe erau la margini, eu în mijloc și Matt pe picioarelele noastre. La propriu. Nici nu știu cum am ajuns în poziția asta, am fost ultima care s-a băgat în pat. Oftând, m-am ridicat din pat, fară să îi trezesc de tot, mi-am luat telefonul și am ieșit din cameră. Am intrat în bucărărie de unde era mama, făcând micul dejun pentru toți.  

-Neața.

-Oh, neața, scumpo. Cum ai dormit?

-Înghesuită, dar bine. Am răspuns eu. Tu?

-Oh, eu la fel. Dar fără partea cu înghesuiala. A râs ea, și apoi m-am alăturat și eu. Înainte să mai pot spune ceva, mi-am auzit telefonul. L-am ignorat, dar apoi a sunat din nou. L-am ignorat din nou, dar tot contunua să sune. Nu vroiam să răspund acum la telefon când vorbesc cu mama după atâta vreme de când nu ne-am văzut.

-Oh, pentru numele lui Dumnezeu! Răspunde la telefonul ăla! A zis mama exasperată, și amuzată în același timp. Oftând, m-am ridicat de pe scaunul pe care stăteam și am mers în sufragerie, scuzându-mă.

-Alo? Am zis eu prima.

-Alison! A exclamat Harry în telefon. De ce nu ai răspuns?

-Scuze, vorbeam cu mama și vroiam să stau unpic cu ea înainte să plece iar. I-am explicat eu, dându-mi ochii peste cap.

-Oh, scuze...Um, o să te sun mai târziu? A zis el, dar a sunat mai mult a o întrebare.

-Nu, nu. Ce s-a întâmplat? Am chicotit eu.

-Păi vroiam doar să văd dacă încă mai poți să vii la concert în seara asta.

-Oh, concertul! M-am plesnit peste frunte.

-Ai uitat, nu-i așa?

-Um, da..Unpic.

-E okay. Nu trebuie să mergem. Adică adcă nu poți sau poate uh, dacă nu vrei să vii e okay..Pariez că ai ceva mult mai bun de făcut decât să-ți pierzi două ore cu un idiot...Îmi pare rău. Umm...Ce?

-Harry, despre ce vorbești? Am uitat, dar mai sunt ore bune până la concert. E abia ora 12. Concertul începe la 7. Nu mai vorbi așa despre tine! Știi că nu e adevărat.

-Nu, e cât se poate de adevărat. De asta m-ai părăsit în primul rând. A zis el oftând. Era așa de nesigur pe el. Parcă nu era același Harry pe care l-am cunoscut și de care m-am îndrăgostit.