Capitolul 4.2- Vizită neașteptată

201 14 4
                                    

-Rosalie-

"You're a creep"

Am tresărit la cuvintele lui vulgare, faptul că cineva vorbea așa cu mine mă făcea sa am un nod in stomac și ăsta cred că era dizgust. Mi-am făcut curaj și m-am desprins din brațele lui pentru a ajunge la cea mai apropiată oglindă. Pe gâtul meu stătea expus ca un trofeu, un semn vânăt pe care nu îl vedeam vindecat prea curând.  M-am întors la bucătărie, după ce m-am asigurat că fratele meu este în regulă și spre surpinderea mea l-am zărit pe James tăiând legumele pe care le lăsasem pe masă.

- Nu trebuie să faci asta! Poți sta în sufragerie sau cu Tommy sau poți pleca. spun ușor temătoare pentru reacția lui.

- E în regulă. Mă descurc. spuse degajat.

O liniște apăsătoare puse stăpânire peste întreaga cameră, în timp ce el tăia, eu pregăteam puiul.

- Nu știam că gătești. spun mai mult în șoaptă.

Parcă îi și puteam simți zâmbetul de pe față, dar am continuat să fiu concentrată la treaba mea.

- Nici nu aveai de unde să știi asta, rățușco! spuse pe un ton jucăuș.

- Da, așa e. Dar tot mi se pare surpinzător.

Nu a spus nimic. Îl priveam cu coada ochiului, cum tăia ca un expert fiecare legumă în parte, punând-o mai apoi în bolul mare.

În timp ce totul era la cuptor, am încercat să fiu preocupată de altceva, ceva care să nu implice gânditul la faptul că el se holbează la mine.

- La cât vin părinții tăi? îl aud întrebând.

- Uh, probabil peste o săptămână sau mai mult, depinde.

- Nu îți e greu să mergi la facultate tocmai in NY? Adică de ce nu îți iei un apartament acolo? Că de permis, sigur îți permiți.

Am oftat adânc .

- Vrei ceva de băut?

- Orice cu alcool. Și nu încerca să schimbi subiectul. Răspunde.

M-am ridicat de pe scaun, am deschis frigiderul și am scos sucul de portocale , punând trei pahare.

- Îți bați joc de mine? Sunt sigur că sucul nu are alcool.

- Ești cu mașina și chiar nu vreau să îți dau un motiv pentru care să rămâi aici în seara asta.

A rânjit și și-a pus coatele pe masă.

- Ești mai isteață decât credeam. spuse înântat. Dar tot nu mi-ai răspuns la întrebare.

Surprinzător, spre norocul meu, mâncarea era gata.

 Am pus totul pe masă în liniște deplină, simțindu-i privirea pe mine. Eram încordată și tensionată. Îmi era frică de el.M-am asigurat că îmi desprind părul înainte să îl aduc pe Tommy și ne-am așezat.

- Hei Tommy. Nu ai vrea să stai în New York cât timp sunt părinții voștri plecați? întrebă James .

Întrebarea lui m-a luat prin surprindere ,așa că am ridicat privirea spre cei doi șocată.

- Ar fi frumos, chiar dacă Rosie are apartamentul ei acolo, eu tot trebuie să învăț cu  doamna Gretch.

- Oh deci sora ta are un apartament acolo. spuse el și își fixă privirea în ochii mei.

Am înghițit în sec și am rămas înghețată sub privirea lui ca de gheață.

- Da am unul. Dar cum a spus si Tommy, chiar nu poate lipsi de la orele de curs.

- Să fim serios, Rosalie, dacă ai vorbi cu profesoara ar putea scăpa de o săptămână.

- Exact, te rog Rosie.

O nu, acum chiar nu am ce face. Am aprobat după scurt timp , văzându-l pe fratele meu cât de fericit este.  Am strâns masa în timp ce James și Thomas stăteau în cameră. M-am dus la ușa lor și am obsrvat o scenă care m-a înduioșat. El chiar îi citea o poveste fratelui meu. Asta nu e bine. Tommy chiar se atașează de el și eu nu îl vreau în preajmă.

- James, să știi că  vreau și eu un tatuaj . Și apoi a adormit.

După câteva minute ochii albaștri își făcură apariția în sufragerie. Uram că  se uita întotdeauna așa la mine, de parcă m-ar dezbrăca din priviri, de parcă ar fi avut numai scenarii perverse în mine. Sau poate chiar asta are.

-Poți te rog să nu te mai holbezi așa la mine?

Un râset scurt umplu camera.

- Chiar dacă aș vrea nu aș putea. Adica chica, unde ai ținut picioarele astea ascunse până acum?

Mi-am dat ochii peste cap ,încercând să îi ignor întrebarea.

- Mulțumesc că l-ai adormit pe Thomas și că m-ai ajutat la mâncare. Se face târziu.

-Deci mă dai afară. spuse afișând un zâmbet amuzat. Foarte politicos domnișoară Collins.

- De unde îmi știi tot numele? îl întreb suspicioasă.

- Rosalie Elizabeth Collins, am sursele mele. spuse și îmi făcu cu ochiul.

Am ieșit în curte și am rămas în leagănul vechi. Iubeam să mă dau în el ori de câte ori aveam ocazia. Îmi amintea de familia fericită pe care o aveam la un moment dat.

- Deci să înțeleg că mâine veniți în New York.

- Aparent. Din cauza ta.

- Hei, ți-am făcut un favor, acum nu mai trebuie să pierzi ore pe drum.

- Tu nu aveai o motocicletă?întreb din senin.

- Scumpo, am și o motocicletă.

- Interesant. am spus nonșalant.

Am rămas amandoi tăcuți, privind stelele. Sunetul ruginit al leagănului era singura sursă sonoră și luna singura sursă de lumină. Dintr-o dată mi-am întors privirea spre el. Ochii lui păreau că mă hipnotizează cu acea culoare a lor și luna nu făcea decât să amplifice asta.

- De ce te uiți mereu la mine? întreb frustrată, mușcându-mi buza absent.

- De ce nu? spuse cu un ton relaxat.

- Pentru că ești un ciudat.

Și am spus-o. Bang. Mi-am luat o piatră de pe inimă. Așteptam să se uite urât la mine , ba chiar desprețuitor sau să plece sau chiar să scoată un pistol sau să mă omoare cu mâinle goale, dar a făcut ceva ce m-a luat total prin surpindere.

 Mâinile lui mari s-au pus pe fața mea , trăgând-o mai aproape , până când și-a unit buzele de ale mele. Am rămas uimită de gestul lui. Îi simțeam buzele peste ale mele și apoi am simțit cum își strecoare ușor limba printre granița lor. Respirația mea era accelerata , la fel ca și pulsul , iar el continua să mă sărute. Peste puțin timp ne-am dezlipit , uitându-mă încă la el. În momentul în care mâinile lui s-au pus pe gâtul meu, m-am tras mai în spate.

- Nu îți fac nimic. Nu vreau să te strâng de gât. spuse cu un ton rece. Privirea lui era ca de gheață . Era total schimbat față de acum câteva secunde. Ar fi fost în stare poate chiar să omare.

S-a ridicat repede, luându-și privirea de la mine și înaintând spre mașina lui. Am înghițit automat în sec.Înainte să intre, s-a uitat la mine și a spus cu o voce dură:

- Nu te-aș sugruma. Demonii mei preferă joaca întunecată și adrenalina.

N.A: Deci a sărutat-o! Ce părere aveți? În ce direcție credeți că ar trebui să o ia relația lor? Enjoy ^^

ApogeulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum