Change My Life[Editare]

Epilog

Deja au mai trecut patru luni,iar acum sunt in opt luni de sarcina asa ca am inceput de acum o luna sa mai facem mici schimbari si sa punem decoratiile in camera micutilor.

E enervant cand ma lovesc in burta,dar in acelasi timp e ceva tot placut.Zayn de cand a aflat ca vom avea gemeni si de cand am acceptat sa fiu sotia lui s-a maturizat foarte mult,asta doar pentru copii.Il iubesc atat de mult si stiu ca el este cel mai potrivit barbat sa fie sotul si tatal copiilor mei.Acum sunt nerabdatoare sa-i tin in brate pe cei mici adica sa se nasca,dar in acelasi timp mi-e si frica de nastere,dar si de zilele in care nu voi dormi din cauza celor mici.Mi-e teama si daca parintii lui nu o sa ma placa,eu ce o sa ma fac?Oricum sper ca ei sa ma placa si sa ma accepte.Stiu un singur lucru,acela ca sunt pregatita sa fiu mama nepotilor lor chiar daca nu sunt foarte matura pentru acest lucru.

Ca tot ziceam ca vreau sa-i tin in brate,cred ca o voi face curand,caci mi s-a rupt apa.

-Zaaaayn!!!

-Ce ai patit?intreaba linistit.

-Copii tai vor sa vina mai repede,o sa nasc.

-Ce?Hai la spital,apoi ma ia in brate in stil mireasa.

Ajungem in masina unde am simtit ca durerile pe care le aveam se intensifica.

-Porneste mai repede masina!

Nicio secunda n-a durat ca el deja bagase viteza,sper ca totusi sa ajungem teferi la spital.

-Nu...mai...pot!!

-Rezista,iubito!

Apoi am incercat sa imi opresc putin travaliul respirand usor si incet,sper sa functioneze.

-Cat mai e?Nu mai pot rezista mult,doare ingrozitor,spun aproape fara puteri.

-Am ajuns,hai!

Ma ia in brate pana in maternitate tipand pana am ajuns.Apoi doctora care trebuia sa se ocupe de nasterea mea a venit cu asistentele ca sa ma bage in sala de nasteri.Sper sa se termine totul mai repede.

...

M-am trezit din anestezia facuta de doctora,pentru ca nu s-a putut sa nasc normal fiind in opt luni de sarcina si avand gemeni asa ca mi s-a facut cezariana.N-am simtit nicio durere dupa anestezie,doar ca acum ma simt amortita si somnoroasa.

M-am ridicat in fund,dar m-am asezat inapoi cand m-a luat ameteala.Unde e Zayn,unde imi sunt micutii?

Apoi a venit si raspunsul la una din intrebarile mele.Pe usa intrase Zayn cu un buchet mare de trandafiri si cu niste ursuleti de plus.Unul era alb,iar celalalt maro.

-Ma bucur ca te-ai trezit.Esti bine?

-Sunt bine,dar inca ma simt ametita.Vad bine sau chiar ai un buchet de trandafiri in mana si niste ursuleti?

-Da,sper sa iti placa.

-Multumesc pentru buchet,apoi vine langa mine si il pune intr-o vaza pentru flori.Dar ce sunt cu ursuletii?

-Sunt pentru copii.O asistenta a spus ca o sa ii aduca sa ii vezi mai tarziu.

-De abia astept sa-i vad si sa ii tin in brate.I-ai vazut?

-Da,sunt mici si fragili si atat de adorabili,spune cu un usor zambet,se vedea emotia pe chipul lui.

-Te-ai emotionat,vreau si eu sa-i vad.

-O sa ii aduca imediat asistenta,ma duc sa ii spun ca te-ai trezit.

-Sunt nerabdatoare.

Dupa pleaca din salon si se intoarce impreuna cu asistenta.Zayn avea in brate fetita,iar asistenta baietelul,mi-am dat seama care era fiecare,ca erau acoperiti de o patura care avea culoarea sexului lor.Chiar sunt micuti si adorabili.

Apoi m-am asezat in sezut ca sa-i pot vedea si tine in brate,m-a cuprins un sentiment placut cand i-am atins.

-Sunt ai nostri,Zayn,ii zic uitandu-ma la el apoi la cei mici.

-Sunt la fel de frumosi ca mine.

-Modestie scrie pe tine,ii spun pe un ton ironic.Si sunt frumosi,pentru ca seamana cu mine.

-Esti frumoasa,dar copii seamana cu mine la cat de frumos sunt.

-Ba nu,uite seamana cu mine amandoi.Sper totusi sa nu ma mosteneasca niciunul la neatentie.

-Totusi esti mama lor,se poate orice.

-Mi-e frica!Uite cat de micuti sunt,dupa ma pozitionez ca sa ma uit la ei de deasupra.

-Acum sunt firavi,dar mai tarziu o sa zici ca au crescut prea repede.

-Asa si va fi,dar o sa-i iubesc mereu,dupa ii pup pe rand pe frunte.Au,parul meu,tip plangandu-ma ca unul din ei imi apucase parul in manuta,era fetita.

-Se pare ca nu-i place parul tau.

-Se poate,dar doare.Fiul tau se pare ca e mai linistit.

-Seamana cu tatal lui.

-Fix linistit esti tu,ai gasit insusirea perfecta ca sa te descrii,ii zic fiind ironica.

-Se pare ca micutii o sa aiba o mamica rea.

-De ce spui asta?il intreb amuzandu-ma de ce tocmai a spus.

-Pentru ca ai zis ca nu sunt linistit intr-un fel ironic.

-Nu esti deloc linistit chiar daca pari.Eu stiu cel mai bine,dupa ii fac cu ochiul.

Apoi mi-am indreptat privirea din nou pe copilasii mei,sunt asa de micuti.Stiu deja ca ii iubesc atat de mult si ii voi apara ca pe viata mea.Apropo de viata mea,simt ca a fost schimbata.Acum astept cu nerabdare sa fiu externata din spital ca sa pot merge cu cei mici acasa sa pot avea grija de ei cu Zayn.Stiu si ca el ii iubeste,imi dau seama din felul in care se uita la ei si zambeste.Cum am zis,stiu ca el e barbatul perfect ca sa fie tatal copiilor mei,il iubesc asa de mult.

Asta a fost schimbarea vietii mele.

Acum am eu anunturi sa va fac.Va multumesc extrem de mult ca ati citit aceasta poveste,fara voi n-as fi ajuns aici,va iubesc mult de tot.As vrea ca in sectia de comentarii sa va puneti momentele voastre favorite.As vrea si eu sa vad ce v-a placut,puteti zice si cele care nu v-au placut.Acum sa va zic ce am de mult sa va anunt adica surpriza,cartea va avea si o continuare,inca nu s-a terminat.Veti afla mai multe in curand,pana atunci va iubesc si va multumesc mult.

Kisses! :*