Capitolul 1

267 15 2
                                    

Pic,pic! Pic,pic!

Sunetul neconfundat al ploi,ropotul ei ce ma inconjuara.A trecut prea mult timp pentru mine,dar nu am putut uita acest loc.Nu s-a schimbat mare lucru din acest oras.Am fost plecata 12 ani,iar acum m-am reintors in locul meu natal,in tara mea. Ma numesc Sky Black si in prezent am 16 ani si sunt in primul an de liceu.Nu mai am pe nimeni inafara de matusa mea Serena,sora mamei mele.Doar ea mi-a mai ramas.Parinti mei au murit acum o luna,iar eu am fost trimisa in Japonia la matusa.Pana sa revin aici,eu locuiam in Londra,Marea Britanie. Eu nu sunt japoneza sunt britanica,dar cum familia mea se mutasera din cauza unor circumstante ne stiute de mine.

Intru in cafenea ca sa ma intalnesc cu matusa Serena. Ma uit dupa ea,dar ma intreb daca o sa o pot recunoaste. Aud o voce melodica ce ma striga. -Sky! E toata un zambet,emana o aura placuta.La fel ca si mama, e o femeie frumoasa.Ochi albastri,par lung si saten,o inaltime de 1.80.Inalta si zvelta.Nu semanam deloc.Eu am ochi caprui cu mici nuante de rosu,par castaniu mediu. Sunt mai scunda decat ea,eu avand 1.76. -Sky! Vino aici :) -Matusa Serena? -Da eu sunt .Ce mare ai crescut. Ai devenit o fata frumoasa. E ciudat nu semeni nici cu Park ,nici cu Melodi.

Asa este.Eu nu seman cu nimeni,nu aveam nicio trasatura a familiei.Eu o fata retrasa,ei niste persoane sociabile si zambitoare ce emanau bucurie.Eu ...ce emanam? Ma intreb cum as putea sa ma integrez la noua scoala.

-Skyller! asa sunt atentionata. Unde erai cu mintea?

-Nicaieri! >.>

Nu prea eram atenta la ce-mi spunea,tot ce vorbea era despre casa ei si cat de bucuroasa este sa ma aibe in casa ei.E tanara inca si nu are copii,dar nici vreun pretedent. Cat vorbea ea,eu ma uit pe geamul de la cafenea.Ploua tare,iar picaturile ei era melodioase urechilor mele.Ma pierdeam in sunetele ploi,iar atunci prin fata geamului trece cineva,emana siguranta si fericirea.O simteam din partea cafenelei unde ma aflam.Doar pentru o secunda i-am observat privirea,niste ochi verzii,iar apoi de culoarea chihlimbarului. Vroiam sa ami observ,dar disparuse din raza mea vizuala.Mi-am lasat privirea in jos,si doar ascultam zumzetul orasului.

-Hai misca! Acum s-a mai oprit ploaia,asa ca sa pornim spre casa si sa te instalezi in noua ta casa si in propria ta camera.E spatioasa,e asa cum ti-ar placea.

Ajunsem la o casa la capatul unui bulevard.Parea linistit,dar era doar o impresie. Avea parterul si etajul 1.Camera mea era la etajul 1. Chiar era spatioasa,patul era pus langa usa,sifonierul era asezat in partea cealalta a usi. Totul era amenajat chiar pe placul meu.Dintr-o data simteam ca ma urmareste ceva sau cineva,sper doar sa fie doar inchipuirea mea. Ma indrept spre fereastra,indepartez usor perdeaua.Afara inca ploua.Era o priveliste placuta,apoi privirea mea pica pe o umbra.Era o persoana ascunsa dupa un copac,poate crede cca nu poate fii observat,iar in acel moment se uita in sus.Ochi verzii spre chihlimbar.Era el.Cand ma observat deja disparuse.

ReintoarcereUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum