te-am ținut de mână până în adâncul cerului.
când mâinile noastre aveau puterea necesară pentru a se despărți,
te-am tras și mai aproape, iubite, pentru a nu te pierde.
la intrarea în Abis totul era așezat de-alungul a două drumuri.
sufletele noastre și inimile forțate să fie legate de iubire
au ales drumul luminii pure, luminii care ne călăuzea puterea.
dacă știam că degetele noastre vor rămâne împreunate o veșnicie
iubite, îți jur, aș fi fi mers și până în Iad cu tine!
l-aș fi văzut pe Diavol, rânjindu-ne a teamă dar noi,
iubirea noastră - era mai tare decât orice înger.
nu mi-a fost teamă niciodată că ne-am putea despărți.
mâinile tale erau permanent în balanță, călăuzindu-mă.
am creat în palme floarea ce avea să ducă mai departe iubirea noastră.
să-ți jur că nu te voi uita? ce calomnie!
rămâi cu mine!
și ține-mi corpul strâns în ale tale brațe,
iubire.
CITEȘTI
Trandafirii înfloresc acolo unde inima moare
RomanceCândva, prezența lui îmi tăia răsuflarea. Trădarea lui m-a sufocat de tot. © toate drepturile rezervate, 2019, Carelena Cava.
