Ce luna de aur e-afara, si-nauntru, ce prafuri de pusca!
Jonas, barmanul cu plasture-n barba,
isi incrunta spre mine, spranceana:
- Ce vrei? - se rasteste fornait, ca un cal
care vede belsugul de floare din iarba,
iar zambetul i-aluneca-n vasul cu gheata...
Presupun ca acasa, o nevasta barbata,
il tine cu zabala stransa - amarnica viata -
si-i lasa crupa de bice brazdata...
- O cafea, batrane...! Sa fie scurta si-amara,
sa-mi falfaie cordul o eternitate in plus,
eventual, pana la solstitiul de vara,
ca doar mort poti, cu angoasele astea, sa dormi dus...!
Mi-arunca din gavane o ciosvarta de noapte,
baiguind ceva despre sticla de vin,
golita aseara cu vanzatoarea de soapte
si-un mercenar cu accentul strain...
Mi-ar turna doua sucuri de prune-n botine
si cat brandy-intr-o sticla plina de praf, i-a ramas...
Si ce daca? Nu-l strege, batrane,...mai bine,
ia-l in palma si trage-l cu sete, pe nas...!
Si-o sa-ti para camasa prea stramta in umeri,
iar figura mea ti-o parea familiara
si-ai sa vrei castigul in vise de aur sa-ti numeri
dupa ce-ti scoti musteriii, in suturi, afara...
Ce luna de aur e-afara, si-nauntru, ce prafuri de pusca!
Ce scarba de viata, ce destin pradator...
se lipise de el, ca un afis cu erata,
la o piesa de teatru de amatori,
pe care o mai vede-n alb-negru, cateodata,
cand Natalia, fata buna, cu buze prea rosii
si ciorapii la fel, ii danseaza pe mese, aiurea...
Din Siam par sa-i fie stramosii
si-n miscari rasucite, feline, i-i scrisa menirea,
stie Jonas, prea bine cati demoni,
sub pielea aramie, pot inca sa arda
si ranjeste a ocna, cand femeia se-apropie, usoara,
cu privirea cersita pentr-un loc la mansarda,
ii cere-o hartie de zece, un gin, o tigara...
Jonas are de toate, i le da...sa stie ca-i domn,
nici nu-i scumpa iluzia, si ce ieftin e visul !
Infocata Natalia - actrita de zece!...
- Nu mai vine cafeaua? - intreb - Ca-i tarziu...
- Se-nchide localul - imi zice - bea si tu una rece !
Natalia misca familiara, soldul incins...
Se topise si Jonas, si gheata-n pahare.
Zace noaptea-n rigole, cafeneaua s-a-nchis,
eu incerc sa-mi calc umbra-n picioare...
Dar, ce prafuri de pusca-nauntru si ce luna de aur e-afara!
