Mă strâng blugii încălțămintea mă strânge
Pârghia se rupe, dar încă mai strânge
Simt prin vene cum curge, sânge
Fluide ne descris de nesimțit
Am fost,
Dar simt cum la un moment dat
M-am oprit.
Și mă uit la viața aceasta fără rost.
Mă gândesc la ce nu m-am mai gândit
Mă opresc pe alocuri, unde nu m-am oprit
La marginea de lume a capului meu
Îmi prevăd umbra neagră
Îmi răsuflă din greu.
Și acolo adânc, neagră cenușa -
Sa risipit din nou în vântul soartei
Nu mi-am găsit cenușăreasa și mi-am închis ușa
Nu mi-am găsit ieșirea
Și am ieșit din viață
Nu mi-am găsit privirea
Și nu m-am sculat dimineața.
Dar simt și știu
Că răbdarea care nu o am
Mi-a dispărut
Cum nici nu mi-o așteptam
Am căzut.
Din greu.
Dar nu m-am mai ridicat.
În castelul meu negru
Nu mai sunt eu împărat.
In patul meu singur
Rămân încuiat
Secretul e murdar
In camera densă
Lumina nu arde
M-am lăsat aruncat
De propria carte
M-am uitat printre rânduri
De propria moarte.
Mai găsit deja mort
Dar erai foarte aproape
Să-mi vezi ultima lumină
Din ultima cetate.
CITEȘTI
Dragostea
RomanceDragostea o căutau și nu o găseau. Dragostea o pierdeau și nu o păstrau. "Dragostea nu există" ei spuneau, Dar singuri din dragoste și decedau. Dragostea-cuvânt prea sigur să pară fals, Dragostea sună ca un cântec, ca un vals, Dragostea răsună ca un...
