Capitolul 8) A fost un vis?Sau e realitatea?

0 0 0
                                    

Dupa ore ma gandeam la tot ce s-a intamplat.Am zis ca e o prostie si am ignorat lucrurile astea.
Eram acasa si am vorbit cu Eduard.
E:Hei ce faci,cand ai de cantat?
C:Pe data de 24 iunie am concert.
E:Tare,)
Dupa ce am vorbit cu Eduard jumate de ora mama a venit in camera si a zis sa ma pregatesc pentru scoala.
Trec atat de repede zilele ca am ajuns in 2019.
Eram la scoala si m-am cerut la baie.
Mi-am facut treburile si in oglinga cand m-am uitat o durere mare de cap am avut si o voce mi-a soptit.Nu stiu daca a zis ceva.Durere mi-a disparut si am mers pe hol sa verific daca e ceva.
Nu era nimic cand m-am intors mi-a aparut ceva in fata si m-a izbit de un geam si din scoala am ajuns in curte pe jos.
Toata lumea s-a speriat si Eduard,Lola,Laurentiu,Mia,Antonio au venit in curte.
Mi-am dat seama ca se adeverise visul.O sa ma lupt cu cineva.
Am inceput sa ne luptam dar cu cine ma luptam,lupta dur.Bai ma izbea foarte naspa.De ziduri,de banci.
Eram mult mai probabil grav ranita.La un moment dat m-a prins de gat si m-a izbit de un gard din curte.
Era acoperit sau acoperita cu o pelerina si si-a dat-o jos si....eram Eu!!
Cand am vazut mi-a dat o stare naspa si ranile care le-am avut in timpul luptei ,in momentul ala au venit durerile si scuipatul de sange.
Prieteni s-au speriat.Le-am zis sa plece ca sa nu moare nimeni si m-am luptat cu toti 6.Eram grav ranita .
A venit Cristina si a scos o sabie.Eu nu mai rezistam din cauza ranilor.
M-a prins cineva ,nu stiu cine e.M-am gandit ca o sa fie sfarsitul meu?

Cristina și WenUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum