Dragoste obligată

Vestea

Elena: Draga mea,va urma să te căsătorești cu un băiat.
Irina:De ce? Ți-am mai zis ca nu vreau.
Elena:Este spre binele tău,ok?

După aceea,Iris s-a dus supărată în camera ei. Când Denisa o văzu,coborî la mame să le intrebe ce s-a întâmplat.
Denisa:Elena,ce a pățit Iris?
Claudia(mama Denisei):Oo...ce bine că ai venit.Tocmai voiam sa îți spun ceva.
În curând,va veni un băiat să îți ceară mâna.Va urma să te căsătorești!
Denisa:ooo,yey...ce mă bucur...(spuse cu tristețe)

Apoi se duse și ea în cameră și începu să se gândească.

~Denisa pov~
Cum pot eu să mă mărit? Nu sunt capabilă,sunt mult prea mică. În plus,chiar imi este frică,cine știe ce imi poate face....voi vorbi cu mama serios pe tema asta.Chiar nu înțeleg ce a apucat-o.
Claudia: Ascultă,nu îți vreau răul! Este doar pentru faptul că eu și părinții băiatului suntem foarte buni prieteni. Sunt o familie din Cuba. Tu nu îi cunoști. Am avut foarte multe excursii și întâlniri până să te naști tu. Sincer,nici eu nu îl cunosc pe băiat,dar sunt convinsă că este un adevarat gentleman.
Eu:Daa...sigur.Abia aștept să îl văd.
Claudia:Serios??
Eu:Nu. Abia aștept să divorțăm. Cât trebuie să fim căsătoriți?
Claudia: De obicei,divorțul se poate băga la 25 de ani de către femeie,dar în ultimul an s-a schimbat legea și se poate băga de la 18.
Eu:Ce bine. Dar vreau să îți spun de pe acum că dacă prințul tău pe cal alb îmi va face ceva,eu divorțez cu sau fără 18 ani împliniți.
Claudia:În primul rând nu se poate,posibil doar să nu stați împreună.Și în al doilea rând,chiar dacă nu îl cunosc,am încredere în el că nu îți va face nimic.

În cealaltă cameră,la Iris,situația era un pic mai gravă:
Iris:Mamă,înțelege că nu vreau să mă mărit!
Elena:Dar este spre binele tău! încearca doar! Dacă nu îți place,oricând poți veni acasă! Doar vă țin împreună niște hârtii!
Iris:Nu! Eu nu vreau!
Elena:Și dacă Denisa acceptă?
Iris: Îi urez mult succes și viață lungă!
Eu nu mă mărit!

În final s-au culcat,pregătite pentru a doua zi când urma să fie întâlnirea cu băieții.