Raluca povesteşte
E o noua zi, uni oameni poate se bucură că Dumnezeu le-a mai dat o zi însă eu nu mă pot bucura ştiu că e păcat să spui aşa ceva dar sincera să fiu chiar asta simt.... simt că viata mea nu mai are nici-un sens că totul pentru mine sa terminat
Ema înca doarme, eu mă duc la baie îmi fac"rutina" ma îmbrac cu o pereche de blugi si un tricou scurt care îmi lăsa abdomenul gol iar între timp se trezeşte Ema si mergem la cantină sa mâncăm .
Ne asezam la o masa ma retrasa si incepem sa mancăm
E: daca îţi este pofta de ceva să-mi spui ok ..
Eu: nu îmi este pofta de nimic
Dupa câteva minunte apar si munteni
V&C: buna
E: buna
V: Cum te mai simţi Raluca ?
Eu: bine
V: mă bucur
Eu: eu cred că o să plec
E: stai.... nu ai mâncat aproape nimic
(*ma ridic in picioare si vreau sa plec, dar cineva mă prinde de mână era Cristi*)
C: ce e cu tricoul ăsta pe tine ? E dimineaţa si e un pic rece, tu vrei să îmbolnăveşti copilul
Eu: e treaba mea cu ce mă îmbrac ok..
C: măcar termina de mâncat, copilul are nevoie de mâncare
Eu : ok o sa mănãnc
E: vai da ce tată grijuliu avem
V: 😂😂 (*Vlad zâmbeşte *)
Eu: aş mânca ceva dulce
C: am eu un baton de ciocolată,,, poftim
Eu: mersi
V: pot sa fiu eu naşul la copil?
R: da
E: şi eu naşa nu ?
V: normal iubire
C: nu vei fi nici-un naş ok
V: ba da
C: e si copilul meu 😝
E: băi Cristi o să ai o fată frumoasă si deşteaptă ca Raluca
C: ce nu , o să fie băiat
Eu: o să fie ce vrea el ok... şi oricum tu nu îl vei vedea nici-o dată pentru-că nu îl vrei
C: nu e adevărat
CITEȘTI
Rănile / Ft Cristi Munteanu
FanfictionNo spoiler #2 Vladmunteanu 😘 #1 Cristimunteanu Finalizata 😊
