Mi se framântă gândăcei
În plasa de pescar
A sufletului meu.
Ar vrea să fie fluturi
Cui îi pasă de nu-s?
Sub arcade de pământ-
Coastele-mi naive,
Fluturi își iau avânt
Se izbesc de ziduri.
Pictează-mi în bleu, coastele naive...
Fluturii mei de portocal
S-au rupt de inimă-un soare,
Aripile li se-ncurcă
În țărână, pe fund de mare
Un univers intercostal
Geme fără-ncetare.
Fluturii-nvață să zboare
În valuri bleu de mare.
Mi se frământa gândăcei
În oceanul sufletului meu
Mișună în univers funebru
Cu smoală pe corali
Tânjesc după simțire
Se-neacă dulce-acrișor
Și se cred fluturi în zbor.
