Open when...(Scrisori)

... when you're demoralized

Draga TU, cel care citesti,

Cu totii stim acel sentiment ce te loveste cu putere din interior, cand te straduiesti sa-ti iasa ceva, dar nu reusesti. Vezi in jurul tau oameni pe care-i credeai mai putin capabili decat tine care ti-o iau inainte. Simti atat de tare dorinta aceea de a fi fost in locul lor incat incepe sa-ti rasara ganadul de a te da batut, de a renunta la toata munca depusa pana in acel moment.

Cel mai rau e atunci cand ai impulsul de a-ti plange de mila, de a lasa capul jos si a-ti lasa truda unora care nu dau doi bani pe ea.

Da, am patit-o si eu, dar am avut marele noroc de a vorbi la momentul potrivit cu persoana potrivita, care mi-a zis sa continui sa lupt pentru ca atunci cand vrei sa renunti esti cel mai aproape de linia de sosire. Si nu e vorba de faptul ca altii au reusit, nu lupti cu ei, ci cu propriile limite. Doar limpezeste-ti mintea si continua sa incerci. Chiar si cand consideri ca situatia e pierduta, mai incearca o data, macar de curiozitate.

Cat timp ai un motiv, o dorinta sa ajungi undeva nu poti abandona oricat de obositor este.

Eu inca nu am reusit ce mi-am propus, dar continui sa lupt.

                                         Cu drag,
                                             o fata de 16 ani