Poveste de dragoste încurcată

capitolul 13

In primul rand as vrea sa va multumesc pentru cele 376 de lecturi, iar in al doilea rand va urez lectura placuta si sper sa va placa.

Următoarea zi ma trezesc puțin mai obosita ca de obicei, nici nu e de mirare sa fiu asa obosita, la cat m-am culcat eu aseara. Ar trebui sa nu mai stau treaza pana tarziu. Ma ridic din pat si merg lenesa spre baie pentru a-mi face rutina de dimineata, iar dupa ce termin merg spre dulap sa-mi caut niste haine. Ma hotarasc sa-mi iau o pereche de blugi taiati, un maieu alb si deasupra o bluza neagra cu umarul lasat, niste papuci negri cu toc, poseta si niste accesorii. Stiu ca poate vi se va parea ciudat sa ma imbrac asa, doar ca eu tot timpul ma imbrac la moda si tot timpul trebuie sa arat bine. Nu sunt genul ala de fata care e foarte populara si vrea sa-si etaleze tinutele, dar nici tipul ala de fata care se imbraca dupa ureche.

Dupa ce ma termin de imbracat, ma dau cu ruj, cu putin rimel si sunt gata sa plec la scoala. Cobor in graba scarile si ies afara. In fata casei ma astepta autobuzul. Poate vi se pare ciudat sa merg cu autobuzul la scoala, doar ca parintii mei sunt ocupati si nu ma pot duce cu masina la scoala, iar eu nu am inca carnet de conducere, asa ca sunt nevoita sa merg cu busul scolii. Totusi nu e asa de rau sa merg cu busul, deoarece ma ia tot timpul din fata casei si ma lasa in fata scolii, ceea ce nu ma deranjeaza. Plus ca mai toti merg cu autobuzul la scoala, inclusive Niall.

Dupa 20 de minute de mers cu autobuzul ajung si eu la scoala. Cobor din autobuz si ma indrept spre scoala impreuna cu Bella. Scoala noastra este una moderna as putea spune si e chiar luxoasa. Cand ajung pe holul scolii sunt intampinata de 2 idioti care se leaga de viata mea si decid sa-i pun la punct, dandu-le cate o palma zdravana, apoi continui sa merg. Clasa mea e tocmai la etajul 2 ceea ce inseamna ca am ceva de urcat, iar eu nu prea am chef sa urc atatea trepte. Nu puteau sa puna si ei un lift?

Intr-un final ajung si eu la etajul 2 si merg grabita spre clasa mea unde ma asteapta Jenniffer, colega mea de banca

Jenniffer: in sfarsit ai venit si tu. Ma gandeam ca nu mai apari

-scuze, doar ca a trebuit sa rezolv niste treburi cu 2 idioti daca intelegi la ce ma refer

-sper ca nu le-ai aplicat o corectie "a la Caty" nu?

-o, ba da. Chiar asta a facut. Le-am dat cate o palma zdravana, iar data viitoare sigur nu ma vor mai numi "puicuta"

-tu nu esti sanatoasa fata

-stiu, nu am toate tiglele pe casa, doar ma stii

Continuam noi sa vorbim pana isi face aparitia in clasa profu de mate, care ne mai este si diriginte. Dirigintele, Adam Miles, e un tip de treaba si ne intelegem super cu el, e foarte tanar, poate ca de asta ne intelegem asa de bine, are 27 de ani, e inalt, bine facut, are parul saten inchis, ochii albastri, tot timpul vine la costum si sincer ii sta super asa.

Dupa ce intra in clasa si face prezenta imi dau seama ca eu nu mi-am dat telefonul pe silentios. Nu ca mi-ar suna in timpul orei, dar totusi eu obisnuiesc sa-mi dau telefonul pe silentios. Consider ca e o lipsa de respect fata de profesor sa-ti sune telefonul in timpul orei.

Cand scot telefonul din buzunar observ ca aveam 2 mesaje primite acum o jumatate de ora. Ciudat nu am auzit cand le-am primit. Se pare ca Harry vrea sa-mi faca ziua mai frumoasa de dimineata si iarasi mi-a trimis mesaj. Ce dragut din partea lui. Pana acum nimeni nu mi-a mai trimis mesaje cu "buna dimineata" dar nici nu avea cum pentru ca eu nu am mai vorbit cu baieti in afara de verisori si de colegul meu Luck, cu care ma inteleg foarte bine si cu care am colaborat o luna si ceva prin mesaje, dar nu era nimic serios, noi doar vorbeam din plictiseala