Poveste de dragoste încurcată

capitolul 36

Va multumesc enorm de mult pentru numarul impresionant de lecturi...3255? nu cred...sunteti minunati....nu credeam vreodata ca voi ajunge sa fac atatea lecturi le povestea asta.....aici aveti un capitol nou....vreau sa va anunt ca nu am timp sa postez prea mult la poveste, deoarece am mult de scris la scoala....am idei, dar nu am timp sa le scriu asa ca va rog sa ma iertati ca voi posta asa de des....

Am avut ceva timp in seara asta si o idee noua si am mai scris la prolog....acum prologul are 4 pagini... daca aveti timp puteti sa cititi din nou prologul

Lectura placuta:*

-la cât de îndragostit e tipul, cu siguranță ne vom mai vedea....

-nu comentez la așa ceva, spun după care râd

Intru grăbită în casă împreună cu minunatul colet. Îl desfac și rămân paf...nu cred așa ceva....e imposibil, dar cum?, când?, cine? Băiatul asta e nemaipomenit.... dacă continuă așa voi ajunge să mă îndragostesc de el...nu mă înțelegeți greșit, nu zic că mă îndrăgostesc de el datorită lucrurilor pe care mi le trimite, eu nu sunt genul de fata materialistă.... eu doar cred că dacă continuă să-mi facă surprize de acest gen, ori îmi iau un bilet de tren și merg să-i fac o vizită, ori mă îndrăgostesc nebunește de el...cred că varianta a doua e cea mai aproape de adevăr....

Iau telefonul grăbită și îl sun...îmi tremură mâinile pe telefon nu alta...de abia reușesc să țin telefonul în mână..... Nici nu apucă bine să răspundă că îl iau la ture....

-ești nebun? mă răstesc eu la el

-da sunt nebun, dar nebun după tine, spun eu amuzant

-nu e amuzant să știi.... cum ai putut să faci asta?

-ce am mai făcut și tura asta? întreb panicat

-cum ce? chiar nu știi?

-ăăăă nu știu la ce te referi....sper că nu e ceva rău, spun eu confuz

-e ceva foarte rău..... să știi domnule că nu o să te iert pentru asta, spun eu nervoasă

-Caty, uite, eu chiar nu știu ce am făcut, dar îmi cer mii de scuze, dacă am făcut ceva rău să știi că nu a fost cu intenție....chiar nu am vrut..

-bine, bine te iert

-uh ce bine....acum îmi poți spune ce am făcut? nu de alta dar măcar să nu rămân prost....

-ok îți spun....deci...

-deci? spun eu cu glas stins

-ești minunat omule, fabulos aș putea spune, ești nemaipomenit..... nu am crezut că ești atât de talentat la desen....adică mi-ai spus că ești la liceul de arte și te pricepi la desen, dar nu credeam că ești atât de talentat.....e cel mai frumos lucru pe care l-a făcut cineva.....deci nu pot să cred, adică încă nu mi-am revenit din șoc.....

Caty mă omoară cu zile.....Doamne chiar am crezut că am facut ceva rău.....

-ăăă să înțe...

-taci că acum eu vorbesc....

-......

-deci ești pima persoană care a mai facut un tablou cu mine....e superb tabloul nici nu știu ce aș mai putea spune...

-deci îți place?

-normal că da....e superb...

-mă bucur că îți place

-de asta m-ai întrebat ce poză îmi place mie cel mai mult de pe facebook?

-da și nu..

-adică?

-pâi...

-dar stai așa că nu are cum...tu m-ai întrebat acum 30 de minute de poză, iar tabloul a ajuns acum 20 de minute....nu aveai cum să-l faci

-ding-ding, avem un câștigător aici....te prinzi repede

-normal că mă prind repede fiindcă beau lăptic.... spun eu veselă

-bravo

-totuși dacă aveai tabloul făcut de ce m-ai întrebat de poză?

-e simplu eram curios să știu ce poză de pe facebook îți place cel mai mult...se pare că avem gusturi la fel

-e superb...asta era ideea ta genială?

-da, asta era....

-wow deci nu am cuvinte....ești fabulos omule....

-mersi....

-dar totuși eu încă nu înțeleg ceva.....

-ce nu înțelegi Caty? spun eu râzând

-stai un pic să recapitulez...am vorbit prin mesaje și mi-ai spus că ai o idee genială

-da

-și acum ai spus că asta era idee nu?

-da

-tot nu înteleg....cum dacă acum câteva ore în urmă ți-a venit ideea și ai făcut tablol și acum l-am primit...îl aveai de mai mult timp?

-nu, stai că imediat te lămuresc....am vorbit prin mesaje acum 4 ore, după care ți-am spus că am o ideea genială și te sun eu într-o oră

-da

-pâi aveam practică azi la desen, am venit acasă am făcut tabloul, am plecat la școală pentru a-i arăta profesorului tabloul, mi-a pus notă, apoi ți-am trimis prin curier rapid tabloul....

-deci tu azi ai făcut tabloul? întreb dea dreptul șocată

-da cât timp tu ai dormit eu am desenat, apoi am trimis tabloul, apoi am vorbit la telefon 2 ore jumătate, apoi a sosit curierul și voila...Caty are tablou...

-wow.....acum chiar nu mai am cuvinte.....ești cel mai dulce, scump și grijuliu băiat cu care am vorbit......

-wow ce dea cuvinte drăguțe din partea ta... mersi mult, dar eu nu sunt nici în jumătate de drăguț, scump, dulce față de tine....

-asta crezi tu, spun eu printre dinți în speranța că nu v-a auzi....

Băiatul asta e minunt și chiar cred că încep să mă îndrăgostesc de el.... dacă nu aș fi cu Niall cu siguranță aș fi cu el.... Păcat că el nu știe că eu sunt cu Niall...dar nu cred că îi voi spune, fiindcă sigur v-a face urât...plus că nu am nici o șană să fiu cu el...adică el e la București, eu la Iași, e distanța mare.....Oricât aș vrea nu aș putea...plus că sunt cu Niall...nu aș putea să-i fac asta...nu acum când l-am "câștigat" adică mai mereu am fost pe locul 2 și Emma pe 1, iar acum că sunt eu pe 1 și ea pe 2 nu pot să renunț la el așa ușor....am așteptat 5 ani să fiu cu el....nu pot să las asta să se ducă pe apa sâmbetei din cauza lui Harry.....nu pot permite asta......

As vrea sa lasati si niste pareri despre poveste...as vrea sa stiu ce va place cel mai mult din poveste si ce nu, pentru ca sa stiu cum sa continui povestea...