Secretele trecutului

A V -a pagina din capitolul I

   Paul ezita un moment înainte de ai cuprinde mâna într-a lui. Îl străbătu un fior la atingerea pielii ei catifelate și îi mângâie mâna cu un gest visător. Când își dădu seama ce face, își retrase brusc mâna și o baga in buzunarul pantalonilor. Abea o întâlnise si visa să o strângă în brațe. Era foarte periculos! Nu avea nimic să-i ofere unei femei, mai ales unei femei ca ea, care nu s-ar fi mulțumit cu câteva ore de placere, care ar aștepta mult mai mult de la bărbatul cu care și-ar împărți viața. Nu trebuia s-o mai revadă, n-avea de ales.
   — Inutil, spuse el sec. Putem discuta imediat.
   Alice ar fi preferat s-o facă intr-un loc mai agreabil si mai puțin călduros. Dar dacă el vroia să abordeze acest subiect pe nepusă masă, în mijlocul ierburilor sălbatice și tufișurilor neîngrijite, nnu vedea nici un inconvenient. Ridică din umeri si accepta politicos propunerea. Începu prin a-l întreba de preț. I-l comunica scurt.
   — Perfect, răspunse ea imediat. Cine trebuie să facă formalitățile, avocatul dumneavoastră sau al meu?
   O privi, surprins de atâta grabă, de o hotărâre atât de rapidă. Pielea ei era luminoasă și catifelata, ochii mari de un albastru ca lacurile de munte. Părea atât de fragilă, vulnerabilă, cu tot aerul ei sigur...