Serein

Capitolul 2

Simt cum umărul îmi este împins în repetate rânduri iar printre versurile melodiei care îmi răsună în urechi aud cum cineva îmi strigă numele.

"Hai Eva!Trezește-te azi!Am ajuns în L.A.!"îmi spune Ali în timp ce îmi dau somnoroasă căștile jos.

Observ că am rămas singurele dintre pasageri așa că mă grăbesc să îmi iau geanta de mână și ies repede din avion ,fiind doar la un pas în urma lui Ali.

După ce am așteptat câteva minute bune să ne luăm bagajele de la cală,ieșim repede pe ușile glisante ale aeroportului.Mă opresc puțin și mă uit în sus,respirând aerul ce va fi sursa supraviețuirii mele în următoarele zile.Când revin cu picioarele pe pământ o observ pe Ali langă un taxi încercând să își înghesuiască bagajele în portbagaj astfel încât să îmi rămână și mie puțin loc pentru ale mele.Mă îndrept cu pași repezi către taxi în timp ce râd ca o nebună de sora mea ce înjură de mama focului pe sub mustați pentru că nu îi încăpeau bagajele.

"Ali,lasă-ți bagajele așa.Eu o să mi le pun pe ale mele pe bancheta din spate,lânga mine."

"Ești sigură,Ev?Nu vreau să stai inconfortabil din cauza mea..."spune Alison cu o oarecare grijă în voce.

"Da,nu e problemă.Dar hai mai repede că văd că șoferul nu mai are răbdare."spun eu făcând semn cu capul spre bărbatul ce stă lipit de portiera mașinii în timp ce își tot dă cu mâna prin păr ,oftând de nenumărate ori.

Drumul a fost destul de scurt,nici mai mult,nici mai puțin de 15 minute. Șoferul parchează în fața unui hotel foarte drăguț din care ies grupuri de prieteni ce râd,cupluri ce par în extaz din cauza iubirii,dar și persoane puțin mai sumbre,cum ar fi grupul de băieți cărora,cu toate că stau cu spatele la noi,li se observă mușchii încordați de la seriozitatea discuției pe care o poartă.Prefer să nu îi bag în seamă,concentrându-mă pe "frumosul" orașului,admirând palmierii ce formează un fel de contur hotelului,prin pozitionarea lor la câțiva metri de clădire și câte un metru distanță unul de celalalt. Acum că am ieșit din mașină,am ocazia să analizez mai bine hotelul ce avea un aer de "numai dacă ai bani poți intrat".Cu toate astea,chiar nu îmi pot imagina cum a reușit Ali să plătească cazarea la hotelul ăsta ce pare din ce în ce mai frumos și mai fastuos ,cu cât ne apropiem mai mult de intrarea sa.

"Ali...cred că te-au costat o avere toate astea...Nu ai vrea să mergem mai bine la un motel sau ceva?Chiar mă simt prost având în vedere faptul că știu prea bine că noi nu ne-am putea permite niciodată să ne cazăm aici..."îi spun eu surorii mele în timp ce mă opresc din mers și mă uit tristă la ea.

"Doamne Eva!Nu îți mai face atâtea griji!Știi prea bine că tu ești tot ce am și aș da și mii de euro, dacă aș avea, pentru a te vedea pe tine fericită!Și oricum,poate nu pare,dar a fost o nimica toată.Am peste câteva săptămâni un eveniment foarte important în New York la care am fost angajată ca organizator principal și le-am spus ca în loc de banii pe care ar fi trebui să mi-i dea, prefer să îmi asigure mini-vacanța asta și au acceptat. Deci poți să îți faci de cap,soro!Totul e asigurat!"îmi spune Ali și apoi îmi face cu ochiul și începe să se îndrepte din nou către hotel.

Diferența dintre noi este doar de 3 ani,însă lipsa părinților noștri a maturizat-o mult prea devreme pe Alison.Cu toate că este cea mai petrecăreață fată pe care o cunosc,fapt ce a făcut-o să se angajeze ca organizator de evenimente la o firmă internaționala unde azi poți câștiga câteva mii de euro,dar mâine poți fi pe zero,Ali este și cea mai responsabilă soră pe care o cunosc.Ea nu îmi este doar soră,ci și mamă,tată și chiar cea mai bună prietenă.Aș vrea ca odată si odată să o pot răsplăti pentru tot ce îmi oferă,pentru tinerețea ei sacrificată pentru mine,pentru că îmi este mereu aproape.

"Hei,uite ce avem acolo!Tipii ăia arată așaa de bine...Pun pariu că sunt niște băieți de bani gata,dar totuși sunt niște partide pe cinste!" îmi șoptește Ali cu o tentă de glumă.

Prefer să îmi îndrept privirea spre altă parte atunci când trecem pe langă ei și abia atunci când intru în recepția hotelului îi privesc pe furiș pe tipii sumbri ce se îndreaptă acum spre intrarea hotelului făcând o gălăgie de nedescris din cauza râsetelor lor.

"Doamne ce bipolari mai pot fi unii..."spun eu pentru mine,uitându-mă înapoi la recepționista ce ne oferă cheile camerei.

_____________________________________________
Bună din nou!Acesta a fost cel de al doilea capitol.Nu a fost cine stie ce actiune pana acum deoarece am vrut sa va fac o parere generala despre relatia dintre cele doua surori si felul lor de a fi.Incepand cu capitolul urmator,vor aparea si momentele de actiune,promit❤️
(Voi corecta in viitorul apropiat acest capitol)