Ea închide ochii. Tot în jurul ei e negru. Totul se învârte cu ea. Nopți nedormite, bautură, țigări, lipsa mâncării... Aceasta este viata pe care Samanta o duce, de când tatăl ei a disparut politia crezând ca e mort a dat uitării cazul și și au văzut de ale lor. Mama Samantei pleacă cu săptămânile de acasă nepasandu i de fica ei.
Sam are 17 ani și deja este cunoscuta în oraș pentru ceea ce face. Curse ilegale, bătăi, petreceri peste petreceri. Ea e o fata care se lupta cu propria persoana pentru a supraviețui.
In preajma prietenilor și a oamenilor pretinde ca totul e bine, e sigura pe ea, niciodată nu da înapoi. Nu își arata frica oricât de mare ar fi, dar atunci când rămâne singura întunericul pune stăpânire pe gândurile ei și totul se datorează celor ce i au răpit tatăl...
In urma cu 2 ani...
Sam:
- Tata ți-am spus ca voi veni singura de la liceu nu trebuia sa vii după mine e primul an și nu vreau sa vadă lumea ca vine tăticul după mine!
- Sam, termina și urca în mașină!
- Dar, tata...
- Acum, Sam!
Îl vad pe tata cum se uita în oglinzi, ochii lui îmi inspirau panica. De ce se temea? M am întors în spate și am văzut. Era o mașină neagra în care se aflau 2 bărbați. Ceva nu era bine. Tata conducea ca un nebun uitându se în continu în spate. Șoseaua era uda din cauza ploii,nu prea erau mașini pe stada ceea ce ii oferă posibilitatea de a conduce repede. Acei bărbați se țineau după noi... M am întors din nou și am văzut cum cel din dreapta scoate un pistol și trage spre mașină. Primul glonț a ratat mașina, dar următorul a nimerit geamul din spate făcându l țăndări. Îmi era asa de frica. Ce naiba se întâmpla? Am mai auzit o împușcătura și l am văzut pe tata cum pierde controlul mașinii. Iar in secundă următoare m am izbit cu capul de torpedou pierzandu mi pentru moment conștiința. Eram amețita, îl vedeam pe tata inconștient langa mine, eram blocata nu puteam sa ajung la el, încercăm să îl strig dar cuvintele nu voiau sa iasă. Atunci am văzut două brate care îl scot din mașină. Era unul din cei 2 bărbați. Ca prin vis înainte sa îmi pierd și eu conștiința l am auzit pe celalalt cum rostește un nume "domnul Andrew"...
Nu mai vrea sa retraiasca acea zi, ar vrea sa dea totul uitării, dar nu poate, uneori iși mai aduce aminte anumite detalii, dar degeaba poliția a închis deja cazul
