You are dangerous (H.S.)

Cheaper four

Am ajuns jos rapid. Azi era prima zi de scoala la un alt liceu. Mi-a luat destul de mult timp sa ma gandesc cu ce sa ma imbrac. Dar totusi m-am imbracat lejer intr-o pereche de blugi negrii si un tricou crem. Am optat si pentru o jacheta. Vremea e cam capricioasa pe aici.

Cand am intrat in bucatarie un miros minunat de clatite mi-a invadat simturile. Mama era acolo, cu spatele la mine si cu fata spre tigaie. Era concentrata si nu prea cred ca a observat prezenta mea. Ehh...mamele..

- Neata mam'! Am spus incet asezandu-ma la masa.

- Oh! Neata scumpo! Nici nu te-am vazut. Mda..am spus eu..ghicitoare ma fac!

- Cum ai dormit? Intreba punandu-mi in fata o farfurie plina cu clatite. Clatite plus finetti... Yammiii.

- Ee...bine...Am dormit doar atata stiu.

Eram ocupata cu savuratul clatitelor mele cand am observat ca tata nu e aici.

- Mama? Tata unde e? Eram oarecum uimita. El mereu lua micul dejun cu noi.

- A avut ceva de lucru. Stii cum totul e nou are contracte de rezolvat. Imi expica mama, iar eu am dat usor din cap is semn ca inteleg.

- Haide nu vreau sa intarzii in prima zi. Defapt nici nu vreau sa merg dar mama nu trebuie sa stie nu nu..

- Ok. Asteapta-ma in masina.

Drumul a fost tacut si..destul de lung. Asta sau era din cauza emotiilor pe care le am.

- Am ajuns! Wow..perfect. Curtea era plina de adolescenti unii destul de fericiti ca a inceput scoala, iar altii, ei bine, cred ca pentru ei liceul era un loc in care veneau doar pentru a nu sta acasa. Mdaa.. cu siguranta asta era.

- Haide. Fugi. Sa nu intarzii! Astea fiind spuse am imbratisato pe mama si am iesit din masina.

Am avem cam 40 de minute pana la inceperea orelor. Am reusit cumva sa intru in cladirea mare. Odata ajuns acolo nu mai stiam pe unde sa o iau. Erau si mai multi adolescenti nebuni. Am inceput sa merg pe hol sperand ca voi gasi repede birolul directorului. Nu eram atenta la nimeni. Eram concentrata pe drumul meu.

Deodata m-am ciocnit de o persona.

- Oh. Imi pare rau nu te-am vazut! Am ajutat-o pe fata blonda sa se restabileasca pe picioare.

- Nu-I nimic. Se mai intampla. Avea un zambet frumos, iar gropitele ei accentuau asta. Parul ei era blond si lung.

- Mhh.. Nu stii unde e biroul direftorului? Speram sa ma ajute si pe mine macar cu asta.

- Mergi drept si in capatul holului este o usa mare si maro. Acolo il gasesti. Aha deci eram aproape.

- Oh. Mersi mult. Eu sunt Melania apropo.

- Eu sunt Daiana. Ne mai vedem. Pa! Am dat aprobator din cap apoi m-am intors pe calcaie si mi-am continuat drumul.

Am batut la usa rapid iar o femeie cu un zambet larg mi-a facut semn sa intru.

- Aici sunt! Am auzit o voce de barbat. Presupun ca trebuie sa fie directorul. Era asezat intr-un colt al incaperii la un birou negru si mare plin cu difetite documente.

Directorul era un barbat cam la varsta a doua cu un zambet destul de dragut. Era imbracat intr-un costum negru care ii venea perfect.

- Tu trebuie sa fi Melania! Noua eleva. Mi se adreseaza pastrandu-si zambetul pe buze. Avea o voce destul de groasa dar totodata blanda.

- Bun venit in liceul nostru! Inca continua sa zambeasca. Pe bune?! Nu il dor obrajii?

- Da eu sunt. Am spus intr-un sfarsit. Pana acum directorul era destul de ok. Exeptand zambetul ala care deja ma calca pe nervi. Ma rog.