Puterea incertitudinii ✔(Finalizată)

Capitolul 30 ~ Impactul

După câteva săptămâni...

Selena povesteşte

-- Selena, trezeşte-te! Este important!

-- Ce s-a întâmplat Rebeca? Întreb adormită aşteptând un răspuns din partea ei.

-- Astăzi ni se dau salariile! Spune bucuroasă.

-- Trebuie să mergem la şefa să le luăm?
-- Nu, se vor vira pe cardurile noastre. O să primim mesaje.

-- Bine atunci, dar totuşi, de ce m-ai trezit?

-- Pentru că sărbătorim! Iar noi două ne ocupăm de mâncare. Aşa că, mergem la cumpărături!

-- Uşor Rebeca, băieții ce vor face?

-- Aduc băutura şi prăjiturile. Hai, schimbă-te!

-- Bine, bine, lasă-mă uşor! Spun amuzată.

Energia pozitivă a prietenei mele m-a acaparat şi pe mine. După ce mi-am revenit puțin, merg la baie spălându-mi dinții şi fața. Optez pentru tricoul meu preferat, completez cu blugi negri, iar peste îmi iau jacheta mea albă, fiind puțin răcoare afară.

-- Selena, eşti gata?

-- Da Rebeca, să mergem.

-- Ok, dar mergem cu motocicleta mea. Îmi spune hotărâtă.

-- Unde vom pune cumpărăturile? O întreb amuzată.

-- Fie, luăm maşina ta, dar eu conduc.

-- Rebeca, nici gând.

-- Mergi mai rău ca un melc Selena. Lasă-mă pe mine, te rog. Nu o pot refuza când face fața de cățeluş.

-- În regulă Rebeca, îți dau voie să conduci.

-- Serios?

-- Da, haide!

După ce Rebeca a pornit maşina s-a dezlănțuit iadul.

-- Rebeca, ai depăşit cu mult viteza legală!

-- Calmează-te Selena, totul este bine.

-- Nu este ok, încetineşte.

-- Eu fac legea acum.

-- Dar este maşina mea.

-- Dar eu sunt la volan, releaxează-te! Nu omor pe nimeni.

-- De ce nu asculți?

-- Pentru că am o fire rebelă. Unele reguli sunt făcute...

-- Ca să le încalci, dar nu şi când sunt viețile noastre în joc.

M-am resemnat, oricum nu asculta. La un moment dat observ pe cineva că sare în fața maşinii noastre.