Eule evoluat,

4 2 0
                                    

necontenit, când te privesc, gândirea-mi zboară aidoma păsărilor către Sud în căutarea soarelui. Imprudentă faptă din partea mea; necalculat a fost momentul răsăritului
Soarele s-a contopit cu irisul, sărbătorind momentul, stând la o şuetă vorbind lapte si miere, încât mierea parcă ți s-a prelins printre gene.
Vederea trupului a trimis influxuri nervoase, vibrez dureros sub lumina reflectată asupra mea ca un reflector. Sunt personajul principal în propria-mi scenă; un pahar de apă şi unul de ulei.
Actul îmi, îți, ne aparține.

Nu-mi simt corpul. Sunt energie, îți curg prin fiecare celulă în parte încercând să aflu cine sunt. M-am regăsit în alții. Scriu despre altii, nu despre mine.
Cadavrul rămas viu produce mişcări mecanice ca un robot ce şi-a uitat menirea.
vibrez
Nu simt;

Străduința mă apasă pe tâmple la fel ca săruturile unui proiectil.
Sunt în viață

Mă vezi?

VALURIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum