Am văzut desenul ăsta și m-am gândit să scriu ceva.
Klara a avut visuri prevestitoare dintotdeauna. Dar când a împlinit 15 ani și le-a amintit.
Țipătul unui bebeluș în deșert la asfințit.
Toți călătorii omorâți de bandiți. Doi oameni care priveau.
-Ar fi trebuit să facem ceva.
-Nu aveam ce să facem. Profeția se va îndeplini acum. Acest copil va avea puterea de a salva lumea.Klara deschise ochii, se ridică și citi din nou ultima scrisoare a mamei sale.
"Nu te duce la academie, până nu împlinești 14 ani! "
Mama ei murise când Klara era mică, iar de atunci fusese crescută de o mătușă. Nici nu știa cine era tatăl ei.