Rătăcită printre stele

710 21 1
                                    

Sambata. Prima zi din vacanta de vara. Eu ma plimb singura ca de obicei pe strazile aglomerate ale Londrei. Sa va spun cate ceva despre mine : Ma numesc Jacqueline, dar imi place sa mi se spuna Jackie, asa cum imi spunea mama. Oh, mi-e asa dor de ea - a murit acum 3 ani. Nu am acceptat niciodata faptul ca ea nu mai este printre noi, dar sper ca o sa ii fie bine acolo, printre ingeri, unde este locul ei. O iubeam cel mai mult pe lumea asta, era singura persoana care ma sustinea mereu, avand in vedere ca tatal meu m-a parasit la nastere. Dupa moartea mamei, eu am ramas in grija bunicii, care la scurt timp a plecat si ea dintre noi. Atunci toata lumea mea s-a prabusit de tot. Tara mea natala este Romania, dar cat ce am implinit 18 ani m-am si mutat in Londra, unde locuiesc de o jumatate de an. Da, am 18 ani jumatate si sunt sigura pe lume, la propriu. Nu m-am integrat niciodata printre " cei de aici ". Nu am nici macar un prieten care sa ma asculte cand mi-e greu, nu am cui sa ma descarc, sunt doar eu. Am uitat sa precizez, sunt blonda cu ochi albastrii. Gata cu mine, sa revenim. 

Ma indrept spre un cartier mai putin aglomerat, unde de abia mai vezi cate o persoana ratacind. Ma asez pe trotuar si privesc in gol. In minte imi vin mii si mii de amintiri, cu mama, cu bunica si cu " prietenii " pe care ii aveam in Romania. Spun " prieteni " pentru ca stateam cu ei doar ca sa nu ma simt sungura. Ma gandesc la toata viata mea, la faptul ca nu mai am pentru ce sa traiesc si o lacrima mi se prelinge pe obraz. Restul au venit cu siroaiele. Deja plangeam in hohote si eram desprinsa de realitate cand simt ca cineva se apropie de mine. Ma intorc speriata si ma trezesc la realitate. In spatele meu statea un baiat blond, cu ochii mai albastrii ca marea si cu un chip angelic. 

Baiatul: Scuze, nu am vrut sa te sperii. 

Eu: E in regula, spun eu in timp ce imi stergeam lacrimile, doar ca nu prea vine nimeni pe aici. 

Baiatul: Eram si eu in trecere si te-am vazut abatuta, apropo eu sunt Niall, spune el in timp ce se aseaza langa mine. Stai, tu plangi cumva ? 

Eu: Uhmm.. Nu. si imi indrept privirea in partea opusa. 

Niall: Hei, nu ma poti pacali. Ce s-a intamplat ? 

Eu: Nimic si incerc sa zambesc fals, dar lacrimile ma inunda si bufnesc in plans. 

Niall: Linistete-te ! spune el si ma ia in brate. Ce s-a intamplat? 

Eu: E-e-e-u nnu mai ppot, reusesc sa spun printre lacrimile ce-mi inundau fata. 

Niall: Linistete-te, te rog ! spune, in timp ce imi stergea lacrimile. Acum spune-mi ce ai, poate te pot ajuta. 

Si i-am povestit tot de la cap la coada, ma asculta cu atentie, se vedea ca e interesat. 

Eu: Spune-mi, ce am facut sa merit toate astea ? 

Niall: Chiar imi pare foarte rau. Dar stii cum se spune, oamenii cei buni sunt pusi mereu la incercare. 

Eu: Poate, dar partea buna cand o sa apara ?  

Niall: Sunt sigur ca o sa apara cat mai curand, si zambeste 

Awww, are un zambet atat de dulce incat m-a facut si pe mine sa zambesc. 

Niall: Si..nu mi-ai spus cum te cheama.. 

Eu: Aaa,da, scuze. Jackie, incantata, Niall ? 

Niall: Eu sunt. Si mi-a facut de asemenea o mare placere ca te-am cunoscut. 

Am chicotit, apoi m-am uitat la ceas si am vazut ca e tarziu deja. 

Eu: Uite cat e ceasul ! Trebuie sa plec. Multumesc pentru tot. 

Niall: Oricand. Hei, te conduc eu,daca vrei. 

Eu: Nu trebuie sa te deranjezi, ma descurc singura. 

Niall: Bine, spuse putin dezamagit, dar poate ne mai vedem. 

Eu: Cu siguranta. 

Am facut schimb de numere de telefon, apoi ne-am luat la revedere si am plecat.

Din perspectiva lui Niall. 

Wow! E asa de frumoasa si sincera..si prin cate a trecut biata de ea. Trebuie sa ii fiu alaturi, mai ales ca nu mai are pe nimeni. Parca nu as mai fi lasat-o sa plece. "Doar nu te ...?" imi spune o voce din capul meu "Doar nu te indragostesti ?! " " Eu ? Nu, cum sa ma indragostesc ? Nu e posibil" dar adevarul era ca imi placea mult. Trebuie sa o mai vad, maine o sun.

Din perspectiva lui Jackie. 

Ma trezeste de dimineata un telefon, iar cand ma uit la ceas era ora zece. Iau telefonul si vad un numar necunoscut, ezit usor, dar raspund  

Eu: Alo? Cu cine vorbesc? spun eu cu jumatate de gura. 

Niall: Jackie? Te-am trezit? Scuze, ce idiot sunt..sunt eu, Niall. 

Eu: Nu, nu esti ! tresar eu . Multumesc. 

Niall: Pentru? spune acesta confuz. 

Eu: Pentru ca esti singura persoana careia ii pasa de mine. 

Niall: De ce nu mi-ar pasa de o fata atat de frumoasa? 

Cee? Tocmai mi-a spus frumoasa! E prima data cand aud asta din gura unui baiat. 

Eu: Aaa, multumesc, esti tare dragut! 

Niall: Hehe ..Si, ne vedem azi? 

Eu: Sigur, la ora 4 in parcul de langa strada pe care am stat ieri. 

Niall: Ok, ne vedem atunci. 

Eu: Pa, te pup. 

Niall: Si eu, zise oarecum rusinos. 

Ma pun iar la somn. Cand ma trezesc era ora 2 .. Ora 2 ?! Ma duc sa mananc ceva si ma imbrac cu o pereche de pantaloni scurti negrii, un tricou pe care scrie " I need a kiss " si culoare roz si niste sandale gri. Ma machiez foarte natural si plec spre parc. Acolo ma astepta Niall cu un trandafir in mana. Aww cat de dulce era!

Niall: Hei! Ce frumoasa esti !  

Eu: Multumesc! Nici tu nu esti mai prejos. 

Niall: Mersi! Asta..aa..asta e pentru tine.  

Eu: Multumesc.. si o lacrima imi curge pe obraz. 

Niall: Ce s-a intamplat? N-nu iti place? spune el oarecum agitat. 

Eu: Ba da, e perfect .. Doar ca nimeni nu a mai facut asa ceva pentru mine. Toti cei de aici m-au ignorat pana acum si ma simteam atat de singura. 

Niall: Important e ca acuma nu mai esti singura. si zambeste - aww, ma topesc dupa zambetul lui. 

Ne plimbam putin prin parc,radeam si la un moment dat ne-am oprit amandoi, nestiind nici unul din ce motiv. Stateam fata in fata, iar eu ma pierdeam in ochii lui. Era asa aproape de mine, incat ii simteam respiratia, iar inima o lua razna. Am presupus ce urmeaza sa se intample, dar am fost intrerupti de telefonul lui Niall. Off ! Telefon idiot !  

Niall: Scuza-ma putin. ~ Da? In parc. Da, cu ea - si isi da ochii peste cap . Acum? Sigur ! Bine,pa.~ Schimbare de plan, mergem la mine acasa. 

Eu: Ah, nu .. Poate ne vedem in alta zi si ne continuam plimbarea. 

Niall: Nu accept un refuz. si face o fata de catel plouat 

Eu: Uhmm.. Bine, m-ai convins.

Rătăcită printre steleUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum