POV NARATOR
Taehyung,nu știa ce să îi răspundă așa că a făcut-o prin fapte ;
Sa înclinat un pic mai aproape de jungkook și la sărutat pe frunte drăgăstos apoi la sărutat pe obraz după sa pus drept în fata lui jungkook
— prostuțule avem ore unde vrei sa mergem?– întreabă. Taehyung, putea jura că a văzut cum ochii celuilalt au început să sclipească când a menționat cuvintele de mai sus
Lui taehyung i sa părut foarte drăguț brunetul așa că punând un brat in jurul taliei lui jungkook și tragandul mai aproape de el pentru ai pișca unul dintre obraji îi zâmbește
acțiune ce la făcut pe kook Sa se înroșească
Și să răspundă aproape într-o șoaptă
— in parcul de distracții?– răspunde ne fiind prea sigur de el— acum?– ridică din sprinceana într-un fel arogant
— nu , avem ore acum hyung– răspunde jungkook
— cum mi-ai spus?!!– surprins întreabă taehyung.
Jungkook,din cauza tonului de voce pe care la folosit celălalt sa speriat așa că sa îndepărtat brusc de el și făcând mai multe reverinte își cere scuze întruna
— jungkook,nu mă deranjează că mi-ai spus asa– îl ia de încheietura mâinii și îl atrage din nou în brațele lui – ador sa îmi spui hyung– îi zâmbește,
zâmbet ce ia fost returnatJungkook nu știa din ce cauză se simțea amețit poate că din cauza îmbrățișări pe care taehyung ia dat-o sau din cauza că i sa urcat sângele la cap dar singurul lucru de care mai era conștient era strigătul lui taehyung și întunericul în care a căzut
Jungkook era inconștient și sânge îi curgea din nas întins pe holul școlii iar taehyung striga disperat după ajutor
Taehyung,era în sala de așteptări din spitalul unde la dus pe jungkook,aștepta mai bine de două ore
A pierdut o mare parte din ore dar la sunat pe Mark și la anunțat de cele întâmplate
— familiarii lui jeon jungkook ?– intreaba o femeie blonda sigur era doctorita ce la îngrijit pe jungkook așa că taehyung nu a mai așteptat și sa ridicat îndreptanduse spre aceasta
— dumneavoastră sunteți familar cu jeon jungkook– taehyung da afirmativ din cap – ce sunteți? – întreabă din nou Domna din fata lui
— ah...sunt iubitul lui– răspunde taehyung
Normal că el încă nu era iubitul lui dar știa că dacă o să spună prieten sau coleg nu o să-i dea nici o informație despre jungkook
— domnule noi i-am făcut analize de sânge pacientului și ne pare rău sa vă informăm că acesta suferă de leucemie – spune notând ceva in formularul pe care îl avea în mână
Taehyung,nu își mai simțea picioarele
Leucemie?
Cum vine asta? Vorbeau de același jeun jungkook ?
Acel băiat cu zâmbet de iepuraș,acel băiat ce avea ca ochii două steluțe, acel băiat ce ia făcut față întregi lui familie și nu sa lăsat bătut și sa ridicat de fiecare data mai bine dispus ca niciodată?
Jungkook nu putea să îl părăsească încă o dată.
Cum ar putea jungkook sa facă față boli? Atât chin,dureri și păreri de rău ar suferi jungkook daca asta este adevărat
Femeia aceea își dă cu seama gravitatea cuvintelor sale? Cum să spună de acel băiat că suferă de o boala aproape incurabilă? Ce ar face taehyung fara jungkook? Ce ar face jungkook doi metri sub pământ? Nu era posibilJeon jungkook pe care îl cunoaște el nu era cel de care spunea acea doctorita
El nu suferă de leucemie
Cel puțin asta credea el
CITEȘTI
Fi Prima Mea Iubire Hyung ( TAEKOOK)
FanfictionPărinți lui jungkook luaseră o decizie brusca când a aflat că acesta e homosexual Sa îl trimită cat mai departe de ei ,acum jungkook este rușinea familiei jeon . Părinți decid să îl trimită în New York,oraș în care întâlnește persoane ca el ,nu doar...