Capitolul II

21 2 0
                                    

La ora de română stau în ultima bancă , doar ca să o pot admira pe ea . O plac , dar nu obsesiv , pur şi simplu simt că suntem compatibili.  

Tocmai intru în clasă ,însă Angie nu e nicăieri . Ştiu că s-a întâmplat ceva , ea nu ar lipsi , îi pasă de şcoală . Unde ar putea fi ? 

* * * * * 

Nici nu mă gândesc să rămân , pentru că ţin la ea.Cu siguranţă a păţit ceva . Alerg către blocul ei fără să mă opresc . În faţa blocului este maşina poliţiei.Urc în grabă scările , fără măcar să îmi mai amintesc de durerea chinuitoare ce îmi cuprinsese genunchiul de dimineaţă. Ştiu că sunt bine-venit în casa fetei ,aşa că nu mă obosesc să mai sun la uşă ; intru direct.

Mama fetei stă pe o canapea şi se îneacă în lacrimi.

-Ce bine că ai venit ,Alex...

-Ce s-a întâmplat?

-De parcă n-ai ştii...e vorba despre tabăra aceea de la munte la care vroia neapărat să ajungă, poate nu ţi-a spus...

-Ştiu doar că...se ţinea în ... Rusia....doar nu a...?

-Ba da, chiar a plecat de una singură...măcar are paşaport.Are şi banii necesari ,pe care şi-i strânge de un an . Tabăra este peste o săptămână .

* * * * *

Atât mi-a trebuit să aflu . Din fericire , şi eu am banii necesari pentru transport , căci eu plănuisem totul. Este vorba despre o tabără drăguţă (ştiu , ăsta e cuvânt de fete). Se ţine în Rusia , o ţară care îmi displace la maxim , doar pentru războaiele pe care le poartă , însă era vorba de stat cu cortul în munţi şi  focuri de tabără şi escaladat stânci , lucruri care chiar îi plac lui Angie , deşi în unele cazuri se comportă tipic unei fete.

Vreau să o ştiu în siguranţă . Nu pot  suporta gândul că ea ar putea păţi ceva iar eu nici măcar nu încerc să o ajut.     

AngieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum