The royal witch

Capitolul 9

Ziua balului

Astăzi era ziua balului. Era încă dimineață. Balul începea la 18. Eram puțin nerăbdătoare. Poate doar pentru ca eram curioasa cum o sa fie atmosfera și cum vor fi ceilalți îmbrăcați.
Nici nu ma agitasem sa îmi cumpăr o rochie "wow". Îmi plăcea stilul mai clasic.

— Madison,vino in living.
— Bine.

Curioasa cobor pentru a vedea ce vrea tata.
Când ajung rămân surprinsă. Avea in mâna o rochie. Era superba. Îmi plăcea mult pentru ca nu era împopoțonată. Era exact genul acela clasic ce îmi plăcea.

— Dar tata..mi am cumpărat... Nici nu ma lasă sa termin fraza.
— Nici nu ma gândesc ca nu o vei purta. Rochia asta a fost a mamei tale. Am așteptat atâția ani pentru a te vedea îmbrăcată cu ea. Cred ca și mama ta și ar fi dorit sa o porți.

A urmat un moment de liniște. Ma apropii de tata. Am început sa plang de fericire dar probabil și de tristețe.

— Este superba! Exclam eu in timp ce îmi imbratisez tatăl.

Se apropia ora balului. Eram pregatita. Când ma văzu tata incepu sa plângă. Am început sa plang și eu. Stăteam in mijlocul holului și plângeam amândoi ca doua fetițe de 5 ani.
Am fost întrerupți de sonerie. Era Mira.

Mira: Hei! Ești ga.. Wow! Arați uimitor.
Eu: Mersi! Și tu arați superb. Se vede ca așteptai balul asta cu nerăbdare.
Mira: Da. O sa fie minunat! Mergem?
Eu: Da.

Afara ne aștepta o masina. Era un tip la volan. Nu il mai văzusem pana acum.

Mira: El e Kal. Varul meu. L-am rugat sa fie șoferul nostru azi.
Eu: Ok.

Ne lasa in fata liceului si pleaca.

La intrarea liceului era cate un licurici vrajit care arata invitatilor drumul catre sala balului. Acesta ne îndruma spre un hol destul de lung și întunecat. Pana când in capătul acestuia se formeaza o scara care ducea in sus. Am urcat și am dat peste alta usa. Mira se repezi sa o deschidă. Se pare ca am ajuns.
Când am intrat in sala de bal am rămas surprinsă. Totul era ca in povesti. Ma simteam ca intr un palat.

— Wow! Exclam eu.
Mira: Presimt ca asta v a fi cel mai tare bal.
Rhea: Hei fetelor! Ati ajuns. Aratati superb.
— Hei! Si tu arati minunat.
Mira: Haideti sa petrecem! Seara asta trebuie sa fie una magica. Ma duc sa iau ceva de baut. Vreti ceva?
— Nu. Sunt ok.
Rhea: Eu vreau un cocktail.
Mira: Ok. Vin imediat.
Rhea: Hei stai! Vin si eu.
— Si eu!
— Stai! Imi spune Rhea panicata.
Rhea: Aceea este doamna Morgan?
Eu: Unde?

Ma intorc dar nu era ea. Ma uit spre Rhea dar...nu mai era. Tocmai m-a pacalit? De ce ar face asta? Ceva nu era bine..
Ma plimb printre multimea de oameni din sala. Simteam cum toti ma fixau cu privirea de parca as fi fost un exponat.

— Impresionant. Aud o voce de la spate.

Ma întorc și il văd pe Luke. Era îmbrăcat intr-un costum negru. Asortat cu o cravata roșie. Ne uitam unul la altul si simteam cum si el ma analiza din cap pana in picioare. Devenea prea ciudat. Trebuia sa intervin.

— Deci...intrerup eu tacerea.
— Îmi acorzi acest dans?

Woa.. ce direct este. Vrea sa danseze cu mine? Dar de ce? N-am dansat in viata mea si mai ales la un bal.

— Da..spun timid.

Imi intinde mana. O apuc sfios. Mi-o saruta. Ma simteam ca in filmele din anii '80 dar era dragut. Nu stiu de ce dar imi placea.
Ma cuprinde de talie si ma trage spre el. Corpurile noastre erau lipite unul de altul.
Era o atmosfera destul de tensionata. Ii puteam simtii respiratia. Buzele noastre erau atat de aproape. Imi ridic privirea uitandu-ma in ochii lui. El facea la fel. Pasii nostrii de dans erau perfect sincronizati desi n-am dansat in viata mea.

— Dansezi destul de bine Mady.

Mady? De ce imi zice asa? E cumva un alint?

— Mersi..cred..adica nu le am cu dansul. Apropo iti sta bine in costum. Chiar nu ma asteptam la o asa aparitie. Adica..arati bine.

Dupa ce am rostit cele mai banale cuvinte si am realizat asta mi-am mutat privirea in pamant de rusine.

— Ei bine domnisoara Madison asta a fost cea mai amuzanta fraza spusa de tine. Spune Luke dupa care incepe sa rada.

Era prima data cand il vad fericit. Chiar imi placea rasul lui. Stai! Oare chiar m-am...