~Dulce tradare~

Chapter 2.

-Daca nu te opresti va trebui sa plec din nou ,de atatea ori ti am zis ca nu e vina mea si tu doar interpretezi situatia invers!

-De ce ma minti ?

-Nu te as minti niciodata .

-De cand ma m casatorit cu tine ai inceput sa nu iti mai pese de mine si de copilul nostru ,John e si copilul tau nu doar al meu,ar trebui sa ai mai multa grija de ea!

- Eu nu am nici un copil si gata !

-Ea nu are nici o vina !

- Nu imi pa....

-Destul !

---------------------

Ma trezesc dintr-un abis al amintirilor sau cum ii zic eu un alt vis urat ,imi intorc ochii spre tavan si privesc albul imaculat al peretilor .

Imi strecor mana spre dulapul mic de langa pat in cautarea telefonului ,il deschid si observ ca deja era ora 7:00 ,trag aer mare in piept si decid sa ma trezesc , zi ecea mai importanta zi a vietii mele ca venid vorba de facultate ar trebui sa ma imbrac destul de bine deoarede sunt la o facultate de design si prima impresie conteaza.

Imediat dupa ce termin totul cobor pentru a salutao pe mama si pentru a lua micul dejun.

-Buna dimineata scumpo!

-Neata !

-Esti pregatita pentru ziua de azi ?

-Asa sper.

-Ar trebui sa te bucuri deoarece nimeni nu prea are sansa sa intre la o asa facultate !

-Ai dreptate totusi ,dar sunt foarte emotionata deoarece e un nou ineceput in viata mea sau mai bine spus un nou capitol de care trebuie sa trec .

-Ai sa vezi ca pana la urma o sa treci si de asta ,viata e frumoasa draga mea si trebuie sa o traiesti din plin!

-Sper ca ai dreptate.

Dupa scurt timp ies insfarsit din casa indreptandu-ma spre un taxi de langa alee oprindu-ma pentru doar o secunda sa trag aer in piept .Privesc perplexa spre geamul taxiului inaburit de la frugul de afara ceva neobisnuit pentru luna asta ,nu imi place frigul dar imi place ploaia ,sunt o ciudata stiu dar sunt asa cum sunt ,in schimb soarele nu e cel mai bun prieten al meu fiind mereu prea stralucitor pentru mine .

Nu imi dau seama cum trece timpul ca sunt deja in fata facultatii ,ies cu uimire din taxi platindul pe sofer si ma intrept spre cladirea imensa plina de elevi ,falculateta se imparte in mai multe stadii ,asa cum am spus eu sunt la design dar pe langa asta poti merge la arta sau teatru .

Ma apropii de una din usile imense si dau sa trag dar fara niciun rezultat,mai trag o data aer in piept si incerc sa trag de manerul usii trag inca o data dar fara nici un rezultat ,pana cand observ un panou unde scrie impinge"desteapta mai esti lenny ,foarte desteapta'' intru in facultate dar ramn blocata cand imi dau seama ca nu stiu cum sa ajung la secretariat ,observ o fata mai scunda decat mine cu parul prins in coada asa ca decid sa o intreb pe ea.

-Scuze ca te intreb dar stii cunva unde pot gasi si eu secretariatul?

-Deci esti noua aici ?

-Mmm..da ,anul intai !

-Ma numesc Roxi,tu?

-Eu ce...a da Lenny incantata de cunostinta !

-La fel !

-Deci vrei sa ajungi la secretariat?

-Da.

-Bine atunci am sa te conduc eu pana acolo deoarece nu cred ca o sa reusesti singura !

-Da ,desigur.

Ceva nou pentru mine deoarece nu sa oferit nimeni niciodata pana acum sa ma ajute cu ceva ,cred ca anul asta o sa fie chir foare bine .

-Deci...tu la ce esti!

-Design.

-SI EU LA FEL!

-wow..deci vom fi in aceiasi clasa!

-Da!

-Si de ce pana aici ?

-Pai de cand m-am nascut am fost o fana a fashionul ,dar niciodata nu m-a m gandit ca o sa ajung pana aici!Tu?

-Pai pentru mine designul inseamna arta nu doar fashion ,nu pot explica in cuvinte de ce am ales sa ajung aici dar asa am simtit ,pot sa spun ca a fost destinul.

-Crezi in destine ?

-Da de ce nu?

-Eu cred ca totul se intampla asa cum vrem noi ,in fine am ajuns !

-Mersi ca ti ai batut capul cu mine poate o sa ne intalnim mai tarziu.

-OK!

-Buna ziua !Ma numesc Lenny Rawen,am venit sa imi iau orarul .

-Da stati doar putin .

Doamna imi intinde o foaie alba cu niste materii imprimate pe ea si imediat ma intorc pentru a merge in cautarea salii unde imi voi petrece majoritatea timpului .

Ma uit pe indrept usurata spre o duzina de dulapioare cu diferite culori in cautarea numarului 107, observ ultimul dulab cu numarul mei si il deschid cu o cheie in el aflanduse doar niste carti vechi probabil de acum o generatie ,imi pun cateva lucruri in el si incep sa ma plimb prin holurile partial goale.

Imi intorc privirea si imediat il privesc pe el .