Cine sunt eu?

CAPITOLUL 11:Liceul

Stiu ca majoritatea oamenilor au zis ca e naspa liceul sau ca o sa fie ce-i mai plictisitorii ani din viață, dar nu e asa. Liceul nu e despre trezitul forțat de dimineata sau despre note proaste cand te prinde profa neatent si te articulează grav. E vorba despre voi. E despre cat mai multe amintiri frumoase petrecute aici. Încercați sa luati tot ce e mai bun din experiența asta. Faceți tot ce va trece prin cap si fiti sinceri unii cu alti. Chiuliti de fiecare data cand aveți ocazia alături de ceilalți colegii, copiați la ore cand știți ca n-ati invatat la lucrarea aia grea fara sa va prinda proful, sariti gardul alaturi de colegul ala nebun care s-a plictisit sa stea la ore si te i-a cu el sa va distrati, luati si note mici ca pana la urma asta nu o sa mai conteze la un moment dat, susoteste împreună cu colegul de banca in timpul orelor chiar daca va vede profa fara sa va pese de asta, mai glumiti si din cand in cand cu proful ala super de treaba care va face orele mai usoare, faceti multe boacane, întârziati la ore cand vrei sa te vezi cu crush mai mult si trebuie sa stai peste pauza cu el si legati cat mai multe prieteni pentru ca peste ani o sa iti lipsească toate astea, mi-e dor la nebunie de timpul petrecut in timpul liceului alaturi de cei de a 12-a jos la tigare pentru ca mi se parea cool sa stau cu ei fiind mult mai mica, mi-e dor de acele chiuluri si întârzieri alaturi de Iza in clasa a 9-a si de acele copiute la lucrari alaturi de ea. Si mi-e dor de acele invoiri la dirigintă pentru ultima ora spunând de cele mai multe ori minciuni doar ca sa putem pleca fiindca ne plictisisem de aceea ora si voiam sa stam prin centru. Pentru mine au fost ce-i mai faini ani alături de oamenii faini.