Ice Sau cum stelele și-au pierdut viața

2.

8 decembrie 2017

     Uneori blestem ziua asta, știi? Îmi doresc atât de mult sa nu ne fi cunoscut.

      Te detest pentru că m-ai făcut să îți recunosc parfumul dintr-o mie. Mi-ai acaparat sufletul și l-ai făcut să joace după plăcerea ta bolnavă. L-ai învățat cum să devină dependent de tot ceea ce înseamnă cuprinsul tău veșnic. I-ai dictat cum să se muleze pe nevoile tale încât a uitat de mine. A uitat că mie îmi aparține și că trebuie să mă învețe cum să respir din nou în lipsa ta.

     Te urăsc pentru că m-ai făcut să inspir tutun și să expir iadul. N-am crezut vreodată că eu o să ajung așa. Că o să îmi doresc să îți zdrobesc inima în palme și să îți zâmbesc printre reflexii. Să mă pictezi alb negru și să-ți dorești o clipă în plus ca să poți să pui măcar o pată de culoare.

     Mă dezgustă momentul în care m-ai facut bucățele si m-ai băgat în buzunar. Chiar nu am însemnat nimic pentru tine?

     -Pe 8 decembrie a început totul, în caz că nu îți aduci aminte. Știu că aceste rânduri nu mai ajung la tine. Mi se incalcesc între degete și rămân blocate strigându-ți numele. Te-am pierdut, dragule, dar pentru ultima dată o să mai vorbesc despre tine. Pentru ultima dată vreau să îmi fii morfină.