2

410 45 3
                                    

Namjoon pov.

M-am trezit complet gol intr o incapere stranie cu cea ce pare a fii carne de la un animal salbatic langa mine, soarele nu ajuta de asemenea, mirosea a mort in incapere si eram egal de speriat cat si de confuz.

Am inceput sa bat in peretii de otel si sa stig dupa ajutor cand deodata usa de deschide si pe ea intra un barbat inalt cu haine largi de culoare mov si verde, purta ochelari rotunzi care imi aminteau de Harry Potter si o palarie ca de vrajitoare.

"Stai departe de mine ciudatule"

El rade usor si se apropie de mine cu pasi mici.

"Tu esti ala care stiga dupa ajutor, acum nu vrei sa ma apropii?"

"Ce mi-ai facut?"

"Eu te-am salvat, e vina ta daca te plimbi singur prin paduri noaptea"

Nu pot intelege nimic din ce zice omul ciudat cu palarie, nu imi amintesc nimic.

"Stai sa iti aduc niste haine, luam micul de jun, bem un ceai si puteam discuta dupa"

"Oo nu, eu plec acum de aici"

"Inteleg, pai, eu nu te voi opri, poti pleca oricand doresti"

Cand barbatul s a dat din fata usi eu am si fugit, am iesit pe un hol enorm care parea ca nu se mai termina, fiecare avea cate o culare diferita si devenea din ce in ce mai ciudat.

L-a capatul holului era camera de zi, am ramas pentru o clipa impietrit, nu am vazut ceva mai frumos in viata mea. Era o incapere uriasa plina cu plante verzi, culorii parca zboara dintr-un colt in altul, sclipici apare si dispare cand nu te astepti, e ceva necurat aici dar orice ar fi, e minunat.

Am auzit pasi in spatele meu si imediat mi-am adus minte ce faceam, fug de ciudatul ala, am iesit afara pe usa cat de repede am putut.

Cum am deschis usa am simtit cum eram impins afara de o forta invizibla.

Am visat eu? In fata mea era o cabana darapanata, cel mai probabil parasita, nu are cum sa fi fost real.

Eram inca dezbracat dar in momentul de fata nu mai imi pasa.

_____________________________________

Jin pov.

Se va intoarce, o stiu, imi pare rau ca nu ii stiu numele doar.

Am inceput sa fac curatenie in casa cand am primit un telefon de la un client.

"Am nevoie de ajutorul tau"

"Buna si tie Yoongi"

"Prefer Majestate"

"Nu o sa se intample"

"Ma rog, o sa fiu la tine in jumate de ora, pregateste camera de tortura"

"Nu poti continua asa, asta nu o sa tina la vesnicie, sti?"

"Atunci fa o sa functioneze"

"Yoongi, de ce nu poti doar sa iti pui orgoliul la o parte si sa ii spui ce simti pentru el?

"Eu doar fac ce e mai bine pentru poporul meu"

"Mereu spui asta, dar cu cine crezi ca vorbesti? Nu ma poti pacali asa usor"

"In jumate de ora voi fi la tine, in ce vrei sa te platesc?"

"Poti sa imi aduci niste trandafiri negri de la tine din gradina?"

"Trandafiri negri? De obicei ceri aur, argint sau diamante."

"Da pai acum am nevoie de trandafiri tai pentru niste potiuni"

"Okk, am inteles"

Min Yoongi, sau cum il cunosc oamenii lui SUGA este regele vampirilor, a devenit un client obisnuit de al meu dupa ce m-a rugat sa executez pe el o tortura veche de sute de ani numita "Sweet Poison".

Tortura consta in injectarea de sange putin otravit in corpul vampirului in cantitati uriase. Procedura e greu de indurat, e extrem de dureroasa, ma doare inima de fiecare data cand trebuie sa ii ascult tipetele prietenului meu.

Toata tortura asta pentru ce?

Yoongi este indragostit de o mica zana din alta padure.

Dar este impotriva regulilor padurii, o relatie dintre doua fiinte diferite nu este permisa si poate fi stric pedepsita, asa ca Yoongi sufera.

Sweet Poison iti umple corpul de sange otravit pentru a te face mai dur, te transforma intr-un psihopat care nu simte nimic, iti inlatura si cea mai mica urma de sentimente.

In istorie, cei mai mari conducatori ai vampirilor o foloseau pentru a deveni mai nemilosi, dar cred ca functioneaza si pentru a uita de sentimentele de iubire fata de cineva.

Yoongi are o soarta trista, de as petrece eternitatea cu un gol in inima.

The rules of the forest /Yoonmin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum