M-am trezit cu niste dureri insuportabile. M-am ridicat cu greu din pat si m-am tarat pana la dus, unde am lasat apa sa imi invaluie trupul plin de vanatai. Sper sa pot ascunde astea pana se vindeca; nu as vrea sa le vada cineva. Am iesit de la dus si mi-am sters corpul, usor, cu un prosop. Ma durea fiecare particica pe care o atingeam si imi simteam lacrimile siroindu-mi pe obraji. Vreau sa mor...
M-am imbracat si am pornit spre scoala...sper sa nu observe cineva cat sunt de lovit. Am ajuns in clasa si m-am asezat in banca mea. Era prea liniste...ce se intamplase? Probabil lipsea Kevin...mda...ca vorbeam de lup. L-am vazut pe Kevin venind spre mine cu o privire triumfatoare; bun, ce am pierdut? De ce ma privea cu un zambet sinistru? Am decis sa nu il bag in seama, concentrandu-ma, in schimb, pe ora care a inceput.
Toata ziua am petrecut-o in liniste, iar Kevin imi tot zambea sinistru, parca stiind ca nu eram in stare sa ma misc fara sa ma doara ceva. Ciudat, nu s-a luat de mine toata ziua. As putea sa ma obisnuiesc cu asta...
Am iesit de la scoala si m-am indreptat spre parc; voiam sa imi pun planul in aplicare. Plan pe care l-am "copt" toata ziua. Voiam sa mor, oricum, nimanui nu ii pasa indeajuns, incat sa imi duca lipsa.
Ajuns langa rau, am hotarat sa ma asez putin pentru a contempla peisajul. Era ultimul lucru pe care il vedeam si voiam sa imi ramana in minte pentru viata de apoi; daca exista una. M-am ridicat in picioare, apropiindu-ma de apa involburata, am mers cu pasi mici, dar siguri pana am intrat cu picioarele in apa. Nu m-am deranjat sa ma dezbrac, chiar daca ma gaseau, nu voiam sa vada cineva cat imi e trupul de pangarit.
Ma indreptam spre centrul apei, unde, cred eu, era cel mai adanc. Cativa pasi si apa ma va ineca, cativa pasi si voi fi liber... Libertate; fara batai, fara abuzuri, fara batai de joc...tot ce imi pot dori...
Mergeam cu ochii inchisi si nu am auzit cum de pe mal ma striga cineva, oricum nu imi pasa...nu ma intorc!
Dintr-o data am simtit doua brate incolacindu-se in jurul taliei mele si m-am simtit tras inapoi cu putere.
Acel cineva m-a dus pe mal si m-a asezat in fund, trantindu-mi doua palme de toata frumusetea, ii vedeam ochii in lacrimi, dar nu imi puteam da seama cine e. Plangea? De ce plangea? Pentru mine? Nu cred...
Imi simteam ochii umezi; acum eu plang. Mi-am simtit corpul inconjurat de doua brate calde si familiare...cunosteam aceasta imbratisare, dar de unde? Am cascat ochii surprins, nu imi spune...
- Ozzy... Am soptit stins. De ce esti aici? Simteam ceva cald pe umarul meu. Plangi? Ozzy, te rog, nu plange...
- Engel...de ce? De ce vrei sa iti iei viata? De ce esti asa egoist?
- E-eu...
- Taci! Te rog...taci! Pronunta ultimul cuvant incet, cu un glas sugrumat de suspinele ce ii ieseau pe gura.
Nu imi dadu-se drumul inca, amandoi stand intinsi pe iarba, dar uitam un mic amanunt...ranile ma dureau deoarece statea pe mine. Ma chinuiam sa il ridic, dar nu puteam, apoi am zis:
- O-Ozzy...ma doare...
- O...scuza-ma.
Se ridica de pe mine, eu ramanand in continuare intins pe iarba. Ii vedeam ochii rosii, dar nu puteam concepe de ce ar fi plans cineva pentru mine...sau poate nu a plans pentru mine...
M-am ridica si m-am asezat in fata lui. Cu mana tremuranda i-am sters o lacrima ce i se prelingea pe obraz. Imi prinse mana si o aseza pe obrazul lui, sarutandu-mi palma. Am ramas uimit. Se apropie de mine si imi cuprinse buzele intr-un sarut, eu, involuntar, raspunzandu-i. Imi puse o mana pe piept, iar eu am scancit putin mai tare. Rupse sarutul si se uita surprins la mine. Imi prinse marginea tricoului si il ridica brusc.
- Nu... Soptisem stins, dar fara vre-un efect.
- Cine ti-a facut asta? In privirea lui puteam vedea doar furie, iar ochii lui parca aruncau flacari.
Nu zisem nimic, ce era sa spun? Ca eram abuzat sexual de tatal meu vitreg, ca eram batut? Nu puteam, cum sa-i spun asa ceva?
- N...nimic... Imi lasasem capul in jos, rusinat.
- Engel... Sopti el, apoi ma lua in brate, cu mai multa grija de data aceasta. Spune-mi, te rog, cine ti-a facut asta?
Fara sa vreau izbucnisem in plans, infundandu-mi capul in pieptul lui, iar cu mainile i-am inconjurat talia.
- T-t-tatal m-meu vi-vitreg... Vorbisem soptit, nu stiu daca ma auzise. L-am simtit tresarind, iar mainile i se stransera mai tare in jurul meu.
- Il omor! Rostise cu furie.
***
Deci(fara deci), capitolul sapte...
*tuseste* ar trebui sa ma opresc? Nu stiu...parca nu am starea necesara sa mai continui povestea...
Si nu prea am nici timp.
Astept pareri.
Hugs
