Nu-i frumos să îți refuzi fanul

53 8 0
                                    

Perspectiva lui Hades:
Deja nu mai am răbdare, l-am urmărit pe puști pe toată durata concertului, la un moment dat când era aproape de finalul unei piese de iubire, am luat un trandafir din buchetul ce trona pe masa la care stăteam și m-am apropiat de scenă, băiatul mi-a observat imediat prezența lângă scenă și și-a întors privirea spre mine, m-am îndreptat tacticos spre scenă sub privirile tuturor din sală, cu o privire statornică pe ochii ăia demențiali care mi-au căpătat toată atenția încă de la prima privire, am urcat pe scenă fix în momentul când a încheiat piesa și am îndreptat mâna cu trandafirul spre el spunând pe un ton senzual:
- Un trandafir roșu pentru cea mai frumoasă voce pe care am auzit-o în seara asta. Spun cu o atitudine cuceritoare și cu un zâmbet pe măsură.
Băiatul din fața mea roșește ușor neștiind ce să spună și întinde mâna să ia floarea, dar sunt mai rapid și îl prind de mână trăgându-l spre mine lipindu-l de pieptul meu, l-am simțit tresărind în momentul în care mi-am lipit buzele de ale lui, prinzându-l într-un sărut tandru și apăsat. La început nu mi-a răspuns dar cu cât înaintam în sărut cu atât se relaxa până când mi-a dat voie să intru în lăcașul lui umed pe care l-am explorat în căutarea limbii lui, pe care imediat ce am găsit-o am invitat-o la un dans păcătos și plin de pasiune. Mâinile mele poposiseră pe șoldurile lui simțind deja cum mă îmbie să îi cutreer tot corpul acoperit doar de câteva piese vestimentare. Ne-am desprins din sărut din cauza lipsei aerului, iar puștiul din fața mea roșise și respira sacadat având ochii întunecați de dorință. Un rânjet mi se afișează la colțurile gurii când am văzut în ce stare am reușit să îl aduc atât de repede. Am rupt tulpina trandafirului pe care încă îl aveam în mână punând-u-il după ureche, în tot acest timp băiatul mă privea parcă vrăjit de gesturile mele.
- Și numele tău este? întreb cu o voce scăzută, aproiind-u-mă periculos de mult de urechea sa, până în punctul în care mă mai despărțeau doar câțiva milimetri de zona sensibilă. Acesta din urmă tresărind când aerul cald expirat de mine se izbi de pielea sensibilă și încinsă.
- M-ma-ko...spuse acesta cu tremur în voce.
- Ok Mako. Ce ai spune să mergem undeva și să facem seara asta ceva mai... incitantă. Îi șoptesc sărutându-i zona din spatele urechii.
În acel moment acesta tresare speriat se dă câțiva pași în spate și abia în momentul în care își ridică privirea spre mine îmi dau seama că avea lacrimi în ochi. Apoi, ca o furtună se face nevăzut în spatele scenei. Eu rămân pe loc, blocat la reacția lui. El tocmai m-a respins. Nu îmi vine să cred! Dar nu va scăpa așa de ușor, în seara asta tot va fi al meu. Pregătește-te puștiule nici nu știi ce te așteaptă. Mă întorc spre masa mea rânjind cu gândul la ce îi voi face băiatului în seara asta.

Din perspectiva lui Mako:

Nu îmi vine să cred ce s-a întâmplat, cine e el și drept cine mă ia, chiar speram ca totul să iasă bine, dar nu! Trebuia să apară un anume Don Juan care să mă facă să arăt că ultimul om în fața întregii săli și mai ales în fața șefului meu, oare ce părere și-o fi făcut despre mine, oricum nu cred că una prea bună. Sper doar să nu mă dea afară după nici o zi de muncă.
Încă încerc să îmi dau seama cum de nu am ripostat în niciun fel când m-am săturat, ba chiar i-am și răspuns la sărut, mă simțeam vrăjit de ochii ăia albaștri întunecați care mă ardeau cu intensitatea cu care mă analizau, mă simțeam încolțit sub privirea ageră a acelui bărbat. Ca și cum doar prezența lui acolo îmi insufla putere, siguranță de sine și aroganță. Mă simțeam ca și cum în fața lui nu mai aveam dreptul la decizie, el insuflându-mi o stare de reverie în care eu eram mai slab ca o marionetă în mâinile unui păpușar.
Dar nu trebuia să îl las să mă joace pe degete ca apoi să plece și să mă lase confuz și plin de întrebări. Sincer sper să nu mai am niciodată de-a face cu el. Îmi insuflă o stare ciudată de teamă și neîncredere...Nu mai am de gând să stau aici ca să aflu dacă mai e prin preajmă așa că ar fi mai bine să plec acasă și așa am terminat programul pe ziua de azi.

Pe culmile plăceriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum