Rebel Love ♡

Capitolul 1: "Nu e vina mea că..."

Mână mea era înfiptă în gâtul tipei care avea parul de un roşu aprins. Doar vârful pantofilor ei cu tocuri de 15 cm atingeau solul pentru ca eu o tineam ridicata de zidul liceului.

-Rebeca Brooks! În biroul meu. Acum! *se aude vocea directorului

-Fuck.. *zic eu mai mult pentru mine * Data viitoare nu îmi mai scapi!* îi spun eu roşcatei după care îi dau drumul *

L-am urmat pe director până în biroul lui şi m-am trântit pe canapeaua de acolo în timp ce bărbatul de peste 50 de ani s-a aşezat pe scaunul din spatele biroului.

-Ce mai ai şi cu fata asta Rebeca?*mă întreabă directorul oftând zgomotos.

-Pai... *spun în timp ce îmi pun coatele pe genunchi şi îmi sprijin bărbia de pumnul drept * tipa asta nu e de nici 3 zile în liceul meu şi deja îşi permite să mă facă pe mine târfă?! Oh.. nu! Nu mi-am pierdut un an în care să fac tot liceul să se teamă de mine că să vină târfa asta şi să strice tot! *spun eu deja enervată.

După cum aţi observat, eu şi directorul, avem o relaţie... apropiată, ca să zic aşa. Adică ... de câte ori am mers in a 9a la el în birou.. In fine.. e atât de prietenos cu mine pentru că ştie cu ce... specimen mă înfrunt eu acasă.

- Şi te-ai gândit să o sperii din prima zi? * mă întreabă acesta retoric.

-Nu.. M-am gândit să o învăţ o lecţie din prima zi. *spun eu zâmbindu-i dulce.

- Nu am cum să te împiedic să faci asta nu? *întreabă acesta oftând.

-Nu e vina mea că e tupeistă. Deci.. Nup. *îi spun zâmbindu-i ca un copil nevinovat.

Clopoţelul de intrare a răsunat în tot liceul, mai ales in biroul directorului. La auzirea lui mi-am trântit capul pe spatele canapelei.

- La oră Rebeca!* îmi spune directorul zâmbind.

-Dar am franceză.. şi profa mă urăste!! *spun eu ca un copil râzgâiat.

- Ei haide.. tot ai note mari.

- Daa, dar cu greu!!! *mă plâng eu.

- La oră, Brooks!

M-am ridicat în picioare şi am ieşit din birou. Nu prea aveam chef de franceză dar cu chiu cu vai am mers. M-am aşezat în ultima bancă de la perete, am pus capul pe bancă şi am aţipit puţin, dar iepureşte astfel încât atunci când a ţipat disperata asta am ridicat leneşă capul şi i-am repetat ce a spus evitând un 4 cât mine de mare.

După ce ora s-a terminat am mers la dulapul meu pentru a îmi lua geanta şi să merg în curtea şcolii. Când am închis dulapul am dat nas în nas cu Elenne şi bine înţeles nişte piţipoance care se ţin după ea.

- Ce a zis directorul? Ai dat de detenţie cum a început semestrul 2? *mă întreabă aceasta insistent.

Le-am făcut semn venit două să plece astfel în cât să pot vorbi singură cu Elenne. Ne am îndreptat spre curtea liceului în timp ce i-am povestit ce am vorbit cu directorul.

-Nici nu am crezut că ţi-a dat detenţie. Dar mna.., să nu bată la ochi. *îmi spune aceasta în timp ce ne aşezăm pe o bancă.

-Mi-am dat seama.. * îi spun eu în timp ce deschid o doză de Sprite pe care o aveam în geantă.

- Hei! Vi la mine după ce scăpăm şi de ora asta?

- Întâi trebuie să o rezolv pe roşcată şi după cred că vin. Mai e fratitu acasă?

- Normal că e. Sincer.. Nu ştiu ce îţi place la el...* spune ea uitându-se într-o oglindă mică care a scos-o acum câteva secunde din ghetele ei stil Rocker.

Eu de abia luasem o gură din doză, dar am scuipat-o când am auzit ce a zis.

- Ce ai spus?*o întreb uimită de ce a scos pe gură.

-Ei haide.. Ştiu că îţi place de el!*spune uitându-se plictisită la mine.

-Ba nu!!*spun eu aproape şocată* recunosc că e drăguţ şi cântă super bine la chitară... DAR NU ÎMI PLACE DE EL!!!*îi spun eu încercând să o fac să priceapă ce nici măcar eu nu pricep, dar asta nu mai contează.

-Sigur.. Cum spui tu. Să ştii că m-am uitat prin poeziile lui şi în toate descria o fată blondă frumoasă şi rebelă de care îi place.*spune ea ultima frază şoptit.

-Eşti imposibilă! *îi spun brunetei în timp ce îmi dau ochii peste cap.