ᴊᴜʀ ꜱᴏʟᴇᴍɴ ᴄᴀ ᴛᴇ ɪᴜʙᴇꜱᴄ 「ᴅʀᴀʀʀʏ」

XI

După un drum lung în care nimeni nu prea a spus nimic,au ajuns într-un sfârşit la peşteră.

Erau în faţa intrării,lianele verzi pline de tot felul de flori acopereau intrarea în cât nu ai fi văzut niciodată locul dacă nu te uitai atent.

Harry a apucat câteva liane şi le-a dat la o parte,făcându-i lui Draco loc să treacă.Blondul a intrat înăuntru,nu se putea vedea nimic,mai puţin lumina din faţă.

"Ce e locul ăsta?" l-a întrebat pe Harry când a intrat şi el.

"O să vezi." a răspuns el deşi nici el nu ştia ce e.Numai Ginny şi Luna ştiau ce e locul ăsta.L-a apucat pe Draco de mână,trăgându-l spre lumină.

Draco nu s-a plâns,în schimb se uita peste tot,ochii lui sclipind de curiozitate.Imaginea aceasta era mult prea adorabilă pentru Harry, simţea cum inima i se topeşte.

Pe de o parte lui Harry îi era frică de ce ar putea fi la capăt dar Ginny nu i-ar face rău niciodată,aşa-i?

La un moment dat Draco s-a oprit făcându-l şi pe Harry să se oprească.A făcut ceva greşit?S-a întors spre blondul care acum i-a dat drumul la mână,acesta se uita în faţă.

A luat-o pe lângă Harry,mergând în faţa lui spre locul de unde venea toată lumina. Harry l-a urmat din spate privindu-l cu atenţie.

Imediat ce a ajuns la capăt,ochii lui s-au făcut mari. La fel și ochii lui Harry.

În peșteră se afla un loc mare cu o mică cascadă,flori și locuri verzi peste tot, câțiva copaci, și cel mai frumos lucru erau niște stele pe tavan care au fost puse acolo prin magie. Stelele se reflectau în apă, dându-i locului o lumină aparte.

"Locul ăsta e-" a început Draco.

"Minunat!" a continuat Harry.

Privirea băieților se mișca dintr-o parte în alta, luând în calcul totul.

Apoi Draco s-a întors spre Harry, uitându-se în ochii lui. Stelele se reflectau în ochii blondului, făcându-i mai minunați și mai ușor de pierdut în ei decât erau deja.

"Unde ai găsit locul ăsta?" a întrebat în cele din urmă.

Analizând cu atenție expresia de admirație a Slytherinului,Harry a răspuns.
"O prietenă mi l-a recomandat." nu știa dacă e sigur să îi spună că locul aparținea Lunei și lui Ginny.

Draco nu a spus nimic, și-a mușcat buza și s-a întors iar spre peisaj,apoi a înaintat.

Harry a rămas acolo, zâmbind ca un idiot. Nu îi venea să creadă că Ginny ar putea să aibă atât de multă încredere în el ca să îi arate locul ăsta. Mai ales că era și Draco aici, și toată lumea știe că Ginny și Draco nu s-au înțeles vreodată. Defapt Draco nu se înțelegea cu mai niciun Gryffindor.

Și-a scuturat capul pentru a scăpa de gânduri,apoi a înaintat. Draco stătea la malul apei, uitându-se la ea.Harry l-a acompaniat, așezându-se și făcându-i semn lui Draco să se așeze și el.

Draco a protestat în gândul lui dar s-a așezat.

"Nu înțeleg..." a murmurat blondul.

"Poftim?" a întrebat Harry, neștiind ce vrea să spună Draco prin asta.

Privirea lui Draco s-a întors în sfârșit spre Harry. Brunetul a mulțumit tuturor pentru această priveliște și nu se referea la loc.

"De ce,Harry? De ce îmi arăți mie toate astea? Ce am făcut să merit asta?" expresia lui Draco era acum una de tristețe și neînțelegere,iar Harry a rămas fără cuvinte.

Nu era sigur ce să spună dar aparent gura lui deja avea un plan pentru că a început să vorbească.

"Draco..." vocea lui era calmă și liniștitoare. Și-a pus o mână pe coapsa lui continuând."Îți arăt asta pentru că acum suntem prieteni și țin la tine, ești minunat și mi-aș dori să îți dai și tu seama de asta."

Blondul a rămas tăcut,surprins de vorbele lui Harry.

"Nu lăsa ce ai făcut în trecut să îți afecteze viitorul. Ai făcut niște lucruri rele în trecut,cui îi pasă? Toți facem greșeli. Ce e important e să ne dăm seama că e greșit și să nu mai facem asta."

"Și să nu îndrăznești vreodată să te îndoiești de ce meriți. Meriți să fii aici acum!"

În urechile lui Draco,cuvintele pe care le spunea și vocea lui Harry sunau mult prea bine. Simțea cum obrajii lui încep să ardă în timp ce se tot uita în ochii verzi ai brunetului.

"Să nu te mai îndoiești vreodată de tine, ești o persoană minunată!" a continuat simțind una din mâinile blondului pe obraz.

"Harry...?"

"Mhm?" a întrebat Harry începând să se aplece cât mai mult,ochii fixați pe buzele lui Draco.

"Îți mulțumesc... pentru tot!" a spus Draco serios uitându-se cum Harry se apropia. Respirația lui s-a blocat în plămâni.

Puțin câte puțin buzele lor erau din ce în ce mai aproape una de alta. Și-au închis ochii,buzele lor aproape atingându-se.

Apoi Draco a ezitat și s-a retras, lăsând un Harry surprins și frustrat uitându-se la el cu ochi mari.

Harry a vrut să se lovească chiar acolo pentru că a realizat ce încercase să facă. Pe bune Harry? Chiar credeai că va vrea să te sărute?

Se aștepta ca Draco să spună ceva, să comenteze, să râdă de el sau orice altceva dar în schimb nu a scos o vorbă uitându-se spre stelele de pe tavan.

Draco era frustrat,nu știa ce să facă sau cum să reacționeze. A încercat atât de mult timp să își nege sentimentele pentru Harry dar acum nu le mai putea nega.

Nu trebuia să se oprească. Se simțea ca un idiot. Nu Draco. E greșit să vrei să îl săruți. E greșit să îl vrei pe Harry. Oricât de mult și-ar dori asta, oricât de mult i-ar plăcea să aibă asta,nu putea să o facă.

Era încă confuz și spera că nu i-a rănit sentimentele Gryffindorului. Dar totul s-a întâmplat atât de repede că nu a știut ce să facă.

"Cred că- cred că ar trebui să mergem înapoi la Hogwarts." a spus Harry într-un târziu cu o voce răgușită.

"Bine." a replicat Draco pălmâindu-se mintal când a realizat că a avut o fisură în voce.

Harry s-a ridicat oferindu-i o mână lui Draco care a ezitat la început dar după a luat-o,lăsându-se ridicat de Harry.

Au pornit amândoi în liniște, ieșind din peșteră la lumina de afară. După ce ochii lor s-au ajustat la lumina soarelui, și-au continuat drumul spre Hogwarts.

"Deci mâine la aceași oră?" a întrebat Draco imediat ce au intrat pe ușa castelului.

"Ce?"

"Știi tu? Încă îți sunt mentor și trebuie să te ajut la poțiuni."

"Aa da,sigur!" și cu asta s-au despărțit. Harry mergând în camera lui și trântindu-se în pat cu un oftat,iar Draco mergând la el în cameră lăsându-se în jos răzămat de ușă.