ᴊᴜʀ ꜱᴏʟᴇᴍɴ ᴄᴀ ᴛᴇ ɪᴜʙᴇꜱᴄ 「ᴅʀᴀʀʀʏ」

XX

Negru, peste tot e negru. Tot ce vede Draco e negru în fața ochilor.

Imaginile îi apar în minte cum a torturat persoane inocente pentru că era sub Imperio. Lacrimi îi cădeau pe față.

Apoi a apărut Harry. S-a uitat în ochii lui verzi, Draco dorea să îi urască dar în schimb îi iubea. Îi iubea mai mult decât orice altceva. Și îl durea.

Durere. Durere. Durere.

Încerca să se controleze dar corpul lui nu îl asculta. Mâna lui a început să ridice bagheta spre Harry. Ar fi vrut să țipe, să îi spună lui Harry să plece pentru că nu era în siguranță.

Durere. Durere. Durere.

Inima lui se rupea în mii de bucăți pe secundă. Apoi o lumină verde a ieșit din bagheta lui și Draco a țipat în gândul lui de frică. Dar nu se auzea și în realitate. Corpul lui nu îl asculta.

S-a uitat cum lumina s-a îndreptat spre Harry dar Harry s-a ferit. Slavă cerului. Însă nu s-a putut opri cât aceași acțiune se repeta. Încă o vrajă și încă o vrajă.

Stop. Stop. Stop.

Corpul lui nu-l asculta, dorea să plângă dar nu putea. Își simțea inima plină de durere.

Apoi Harry a alergat spre el sărind și aterizând amândoi pe podea unul peste altul. Harry i-a luat bagheta din mână lui Draco și Draco s-a bucurat pentru că acum nu îl mai putea răni.

Dar normal că nu a avut dreptate și pumnii lui au început să îl lovească pe Harry.

Nu. Nu. Nu.

Privirea lui Harry era una de durere, de parcă ar fi fost lovit de Crucio dar defapt era numai vina lui Draco. L-a făcut pe Harry să sufere.

Apoi într-o secundă Harry nu mai era acolo. S-a ridicat uitându-se spre el și l-a văzut teleportându-se.

Draco a căzut în genunchi plângând. Vraja nu îl mai controla. Nu mai era sub controlul Imperio-ului. Harry era bine, deci de ce pe Draco îl durea atât de tare?

Dar defapt știa de ce îl durea. Pentru că îl iubea, iar el l-a lăsat pe Draco, l-a lăsat în urmă. El nu îl iubește. Până la urmă cum ar putea să îl iubească? A început să plângă în hohote.

Harry Potter a plecat și a luat inima lui Draco cu el.

Un suspin a ieșit printre buzele lui Draco sărind în sus. S-a uitat repede lângă el și l-a văzut.

Harry.

Soțul lui.

Totul a fost un vis. Dar s-a simțit atât de real. Lacrimile au început să îi curgă pe față și oricât de încet ar fi încercat să plângă, tot făcea prea mult zgomot.

"Dray?..." s-a auzit vocea de dimineață a lui Harry. Draco nu a spus nimic. Doar s-a uitat în gol și a început să tremure lăsând lacrimile să îi curgă pe obraz.

Știa că fusese doar un vis dar încă durea foarte tare. Teama de a-l pierde pe Harry.

"Alt coșmar?" l-a întrebat Harry înconjurându-l pe Draco cu mâinile lui. Draco nu putea vorbi, nu se simțea în stare, doar a dat din cap în afirmare.

S-a întors spre Harry și s-a lăsat luat la brațe de el. Brunetul a început să facă cercuri pe spatele lui.

"Ce s-a întâmplat cu poțiunea pentru somn fără vise?" l-a întrebat sărutându-l pe Draco pe frunte și lăsându-și buzele acolo.