TERROR. Asylum (H.S)

3. Been

        - Been!

        Am tresarit la auzul vocii lui Been, asa cred ca il cheama. Deci stai putin, ce experiment? Ce dracu? Astia vor sa faca experimente pe mine?

        - Treci inauntru! Imi spune baiatul cu ochii verzi. Vocea lui era dura si seaca. Imi provoca fiori pe sirea spinarii. Oare e din cauza fricii sau din cauza ca vocea lui e al naibi de sexy? Evyana , stop! Gata cu prostiile.

        Am intrat timid in camera, iar baiatul cu ochii verzi -asa o sa ii spun pana ce nu imi spune numele- si-a scos capul pentru a verifica daca holul este liber.  Dupa ce s-a asigurat ca totul este in regula l-a impins si pe Been inauntru, inchizand usa dupa el.

        Locul asta este destul de straniu. Adica, peretii sunt crapati pe alocuri, avand forma unor pumni. Mucegaiul este peste tot si tot ce pot vedea este un pat -destul de mare- un birou dintr-un lemn masiv si intunecat, si un dulap putred. Mi-am aruncat ochii pe birou observand niste foi pe care erau diferite desene, toate in creion. Nu am putut sa le studiez prea bine pentru ca trebuia sa ma apropii mult prea mult, si deocamdata tot ce pot sa fac este sa stau nemiscata.

        - De ce dracu ai adus-o aici Been? Am auzit vocea baiatului cu ochii verzi. Se pare ca nu e prea incantat de prezenta mea aici. E in regula, nici eu nu sunt incantata de prezenta mea aici. Trebuia sa  o lasi la Stom ! continua acesta furios.

        - Been! Normal, se putea sa scoata un cuvant, orice cuvant, in afara de Been? Nu, nu se putea.

        Been a inceput sa faca mici pasi saltati spre mine, luandu-mi mana unde eram taiata. Sangele meu intunecat s-a imprastiat in toata palma facandu-ma sa inghit in sec. De la o taietura – ce ustura ca naiba – a curs atata sange?

        - Hmm… incepe baiatul cu ochii verzi. Cred ca avem ceva ce o poate ajuta. A spus, de data asta cu o voce mai mica, si mai blanda. Doamne, suna divin! Era ragusita si joasa, dar parca era o melodie, una pe care o ador.

        L-am vazut cum se indreapta spre dulapul mare si putred, deschizandu-l incet si scotand de acolo o trusa ruginita de prim ajutor. Been m-a ghidat spre pat, indemnandu-ma sa ma asez. M-am conformat facandu-ma comoda pe asternuturile prafuite si negre.

        Baiatul cu ochii verzi s-a asezat langa mine deschizand trusa ce a scos un sunet foarte strident. Se vede ca e veche. El a scos de acolo cateva bucati de vata si alcool sanitar. Oh, nu, asta va ustura de o mie de ori mai tare.

        - Da-mi mana. A spus el uitandu-se adanc in ochii mei. Cred ca as putea sa ma pierd prin verdele ala sublim. Sa stii ca nu musc. Cel putin, nu azi…

        I-am intins incet mana, iar el a strans-o intr-a lui care era de doua ori mai mare decat a mea, si mult mai calda. Eu eram rece ca gheata. Nici nu ma mir, doar am stat pe ciment destul de mult timp, cred.

        - O sa usture putin. M-a avertizat pe un ton calm. Mersi  Einstein, sa stii ca nu aveam nici cea mai vaga idee ca ma va ustura ca mama dracului.

        Been se indepartase de noi, ducandu-se in spre birou si urcandu-se pe scaun. Este atat de simpatic. Zici ca e  un copil mic si pierdut in spatiu.

-                  - Au! Scrasnesc din dinti la contactul vetei imbibate in spirt cu taietura mea.

-                  - Te-am avertizat!  Spune cretul cu o voce dulce incepand sa chicoteasca.

                Mda, eu bine si eu m-am avertizat pe mine dar se pare ca nu eram pregatita.

-              - Cum ai ajuns aici? Ma intreaba el fara sa se uite la mine. Era mult prea concentrat pe taietura mea.